Gazeta Matematică, ediţia tipărită

Gazeta Matematică, revista de cultura matematica pentru tineret

Gazeta Matematică, revistă de cultură matematică pentru tineret este o publicaţie lunară editată de Societatea de Ştiinţe Matematice din România.
În cei peste 100 de ani de apariţie neîntreruptă, Gazeta Matematică a contribuit în mod esenţial la dezvoltarea învăţământului matematic românesc şi la crearea şi, mai târziu, la supravieţuirea şcolii matematice româneşti. Această publicaţie a influenţat în mod direct sau indirect evoluţia întregii culturi româneşti, începând de la ştiinţele naturale şi terminând cu componenta umanistă.
Revista este deschisă tuturor celor ce au ceva de spus în domeniul matematicii elementare şi a predării acesteia. Ea publică articole matematice şi metodice, probleme propuse şi rezolvate, subiecte date la olimpiade, examene şi concursuri, informaţii utile profesorilor de matematică şi elevilor. Paginile revistei găzduiesc şi Concursul anual al rezolvitorilor organizat de către Societatea de Ştiinte Matematice din RomâniaA se vedea şi rubrica SSMR din acest site pentru detalii despre Societatea de Ştiinte Matematice din România şi rubrica rezolvitorilor de probleme.

Societatea de Stiinte Matematice din Romania

Societatea de Ştiinţe Matematice din România (S.S.M.R.), sub diferitele denumiri purtate în decursul anilor (Societatea Gazeta Matematică (S.G.M.), Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice (S.S.M.F.), Societatea de Ştiinţe Matematice (S.S.M.)) a fiinţat în temeiul Statutului S.G.M. din anul 1910, cu modificările aduse în anul 1932, al Statutului S.S.M.F. adoptat în anul 1949, al Statutului S.S.M. adoptat în 1964, cu modificările aduse în anul 1975 şi al Statutului S.S.M.R. adoptat în anul 1995.


Statutul Societăţii de Ştiinţe Matematice din România

Societatea de Ştiinţe Matematice din România (S.S.M.R.), sub diferitele denumiri purtate în decursul anilor (Societatea Gazeta Matematică (S.G.M.), Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice (S.S.M.F.), Societatea de Ştiinţe Matematice (S.S.M.)) a fiinţat în temeiul Statutului S.G.M. din anul 1910, cu modificările aduse în anul 1932, al Statutului S.S.M.F. adoptat în anul 1949, al Statutului S.S.M. adoptat în 1964, cu modificările aduse în anul 1975 şi al Statutului S.S.M.R. adoptat în anul 1995.

Ca urmare a modificărilor aduse prin Actele adiţionale din anii 2004 şi 2005, în conformitate cu dispoziţiile O.G. 26/2000, modificată şi completată cu O.G. 37/2003 cu privire la asociaţii şi fundaţii, Societatea de Ştiinţe Matematice din România adoptă prezentul statut.

Titlul I

Numele Societăţii

Art.1 - Societatea de Ştiinţe Matematice din România, denumită în continuare prescurtat “Societatea”, este o Asociaţie, funcţionează cu sediul central în Bucureşti, Str. Academiei, nr. 14, Sector 1, pe o perioadă nelimitată. “Societatea” este o persoană juridică de drept privat, are un caracter apolitic şi neguvernamental, fără scop patrimonial.

Titlul II

Scopul Societăţii

Art.2 - Scopul Societăţii este:

a) Să contribuie la răspândirea cunoştinţelor matematice;

b) Să sprijine pregătirea ştiinţifică a membrilor săi;

c) Să stimuleze activitatea de cercetare ştiinţifică şi metodico-didactică a profesorilor de matematică din învăţământul de toate gradele;

d) Să cultive în rândurile tineretului interesul şi dragostea pentru matematică şi să-l îndrume spre cercetări originale;

e) Să participe la dezbaterea stării generale a învăţământului matematic românesc;

f) Să militeze pentru realizarea, în cadrul societăţii civile, a unei atitudini corecte faţă de matematică, în general, faţă de profesiunea de matematician, în special.

Art. 3 - Pentru a-şi atinge scopul, Societatea îşi propune:

a) Să continue publicarea revistei centenare “Gazeta Matematică” - publicaţie lunară pentru tineret;

b) Să editeze publicaţii periodice cu caracter metodic şi metodologic adresate celor care predau discipline matematice;

c) Să editeze publicaţii care să prezinte rezultate noi obţinute de unii cercetători în cercetarea matematică;

d) Să editeze lucrări de matematici cu caracter teoretic şi/sau cu aplicaţii practice, în colecţia “Biblioteca Societăţii de Ştiinţe Matematice din România”;

e) Să organizeze concursuri pentru elevi şi studenţi;

f) Să acorde premii şi distincţii pentru rezultate deosebite în cercetarea ştiinţifică, în activitatea didactică şi pentru promovarea matematicii în societate;

g) Să organizeze sesiuni ştiinţifice, colocvii, simpozioane, conferinţe de informare, schimburi de experienţă cu teme de matematică, cursuri de vară;

h) Să întreţină relaţii de colaborare cu alte societăţi ştiinţifice din ţară sau din străinătate, inclusiv prin schimburi de cărţi, reviste sau alte publicaţii; să editeze, să publice şi să difuzeze cărţi şi reviste de specialitate, să sprijine editarea, publicarea şi difuzarea unor astfel de materiale în România şi în lume, inclusiv prin desfăşurarea de activităţi de comerţ exterior.

i) Să folosească orice alte mijloace potrivite pentru realizarea scopului Societăţii, aşa cum a fost enunţat.

Titlul III

Membrii Societăţii

Art. 4 - Pot fi membri ai Societăţii:

a) licenţiaţii în ştiinţe matematice;

b) licenţiaţii în alte ştiinţe care au preocupări în domeniul matematicii, precum şi licenţiaţii în arte care folosesc matematica în creaţia lor artistică;

c) absolvenţii cu diplomă ai universităţilor tehnice sau ai unor academii sau institute tehnice militare;

d) studenţii facultăţilor de matematică, informatică, ai institutelor tehnice, economice, etc.;

e) învăţătorii cu preocupări deosebite pentru studiul matematicii.

Art. 5 - Persoanele care doresc să devină membri ai Societăţii solicită înscrierea printr-o cerere adresată comitetului filialei Societăţii din localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, sau din localitatea cea mai apropiată.

Cererile de înscriere se discută şi se aprobă în şedinţe ale comitetului filialei şi se ratifică de adunarea generală a membrilor filialei.

Art. 6 - Nu pot deveni membri ai Societăţii persoanele cunoscute ca nefăcând cinste profesiei pe care au îmbrăţişat-o (o slabă pregătire profesională dovedită prin contestarea lor de către elevi, studenţi şi părinţii acestora sau care au avut în societate o comportare scandaloasă).

Art.7 - Membrii Societăţii au următoarele drepturi:

a) Să participe la acţiunile (manifestările) organizate de Societate sau de filialele sale;

b) Să prezinte în cadrul acţiunilor (manifestărilor) organizate de Societate comunicări ştiinţifice sau metodice din domeniul ştiinţelor matematice;

c) Să solicite Societăţii sprijin în finalizarea unor lucrări de cercetare personală sau în publicarea rezultatelor cercetărilor lor în publicaţiile Societăţii;

d) Să propună spre publicare probleme, articole şi note în revista Gazeta Matematică şi în celelalte publicaţii ale Societăţii;

e) Să participe, cu vot deliberativ, la adunările generale ale filialei din care fac parte;

f) Să-şi depună candidatura sau să fie propus drept candidat la alegerile pentru organele de conducere ale filialei şi/sau ale Societăţii, precum şi să propună candidaţi pentru aceste organe;

g) Să fie aleşi în comitetul filialei din care fac parte;

h) Să fie aleşi ca delegaţi la Conferinţa Naţională a Societăţii şi să participe la lucrările acesteia, cu vot deliberativ;

i) Să fie aleşi în Consiliul Societăţii şi în Biroul acestuia;

j) Cheltuielile pe care membrii Societăţii le fac cu deplasarea la adunările generale ale filialei, la Conferinţa Naţională a Societăţii, precum şi la şedinţele Consiliului Societăţii sau la şedinţele Biroului acestuia, vor fi decontate, după caz, de către filiala sau Consiliul Societăţii în limita fondurilor de care dispun.

Art. 8 - Membrii Societăţii au următoarele îndatoriri:

a) Să respecte prevederile Statutului Societăţii şi să ducă la bun sfârşit însărcinările primite în cadrul Societăţii sau a filialei căreia îi aparţin;

b) Să susţină material Societatea prin plata unor cotizaţii anuale şi prin abonarea la cel puţin una dintre publicaţiile sale. La înscrierea în Societate, membrii ei depun o taxă de înscriere. Cuantumul taxei de înscriere şi al cotizaţiei anuale sunt stabilite de Conferinţa Naţională a Societăţii şi pot fi modificate prin hotărâri ale Consiliului Societăţii. Cotizaţia studenţilor membri ai Societăţii este de 50% din cotizaţia generală a membrilor. Conferinţa Naţională poate hotărî ca membrii Societăţii care au cotizat un anumit număr de ani să plătească cotizaţii diminuate sau să fie scutiţi de plata cotizaţiei de membru.

c) Să se încadreze într-una din formele de activitate ale Societăţii şi să acţioneze în toate împrejurările pentru realizarea scopului Societăţii.

Art. 9 - Membrii Societăţii care, din diferite motive, doresc să părăsească Societatea trebuie să anunţe în scris comitetul filialei din care fac parte despre hotărârea lor, indicând şi data retragerii.

Art.10 - Membrii Societăţii care rămân în restanţă cu plata cotizaţiei de membru pe timp de doi ani sunt consideraţi de drept retraşi din Societate.

Art.11 - Un membru al Societăţii care, prin atitudinea, comportarea şi faptele sale aduce prejudicii morale sau materiale Societăţii, poate fi exclus din Societate cu o majoritate de 2/3 din voturile adunării generale a filialei din care face parte, într-o şedinţă la care a fost invitat să ia parte.

Titlul IV

Organizarea şi conducerea Societăţii

Art.12 - Societatea de Ştiinţe Matematice din România este organizată pe principiu teritorial în filiale. Acestea se organizează, în general, în toate judeţele ţării. în unele judeţe, în funcţie de particularităţile geografice şi administrative, precum şi de numărul de membri, se pot organiza mai multe filiale.

Art.13 - Forul suprem de conducere a Societăţii este Conferinţa Naţională, care are loc o dată la patru ani, cu participarea delegaţilor filialelor aleşi în acest scop în adunările generale ale acestora. Norma de reprezentare la Conferinţa Naţională a Societăţii se stabileşte la Biroul Consiliului Societăţii.

Art.14 - Conferinţa Naţională a Societăţii poate fi convocată şi în şedinţă extraordinară ca urmare a unei hotărâri a cel puţin 1/2 din numărul de membri ai Consiliului sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul filialelor sale.

Art.15 - Conferinţa Naţională a Societăţii este statutar constituită prin prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor aleşi (în adunările generale ale filialelor) şi ia hotărâri cu majoritatea de 2/3 a delegaţilor prezenţi.

Art.16 - Conferinţa Naţională a Societăţii are următoarele atribuţii:

a) analizează activitatea Societăţii de la precedenta Conferinţă Naţională şi aprobă ordinea de zi;

b) descarcă de gestiune Consiliul precedent şi comisia de cenzori;

c) stabileşte măsuri şi acţiuni menite să îmbunătăţească activitatea Societăţii şi a publicaţiilor ei;

d) aprobă Statutul Societăţii precum şi eventualele modificări şi completări la acesta;

e) alege şi revocă prin vot secret Consiliul Societăţii precum şi Comisia de cenzori;

f) dezbate probleme care privesc bunul mers al Societăţii puse în discuţie prin ordinea de zi anunţată sau ridicate în conferinţă şi ia hotărâri corespunzătoare.

g) înfiinţează filiale ale Societăţii.

Art. 161 - Asociatul care într-o anumită problemă supusă hotărârii Conferinţei Naţionale a Societăţii, este interesat personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţii săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi până la gradul al IV-lea inclusiv, nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot. Asociatul care încalcă aceste dispoziţii este răspunzător de daunele cauzate Societăţii, dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.

Hotărârile luate de Conferinţa Naţională a Societăţii în limitele legii, ale Actului Constitutiv şi/sau ale Statutului sunt obligatorii chiar şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Conferinţa Naţională sau au votat împotrivă.

Hotărârile Conferinţei Naţionale contrare legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în Statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii Societăţii care nu au luat parte la Conferinţa Naţională sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.

Art.17 - între două conferinţe ale ei, Societatea este condusă de un Consiliu compus din 79-91 de persoane alese (prin vot secret) de Conferinţa Naţională a Societăţii, dintre membrii săi cu cotizaţia la zi, care şi-au depus candidatura sau dintre cei propuşi de filiale în adunările lor generale.

Art.18 - în adunările generale ale filialelor pentru alegerea delegaţilor la Conferinţa Societăţii se depun şi candidaturile membrilor lor pentru Consiliul Societăţii.

în afară de candidaturile depuse de către unii membri ai filialelor, adunările generale pot propune şi alte candidaturi, dar numai cu acordul celor în cauză.

Pentru Consiliul Societăţii fiecare filială prezintă cel puţin două propuneri de candidaţi.

Art.19 - înainte de data Conferinţei Naţionale, numele candidaţilor propuşi pentru Consiliul Societăţii vor fi aduse la cunoştinţa delegaţilor la Conferinţă.

Art. 20 - Odată cu Consiliul Societăţii, Conferinţa Naţională alege şi cinci cenzori, din care majoritatea este formată din membrii Societăţii. Membrii Biroului Consiliului Societăţii nu pot fi cenzori. Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii.

Art. 21 - Consiliul ales la Conferinţa Societăţii alege, la rândul său, prin vot secret, un Birou al Consiliului format din 14 membri, dintre membrii noului Consiliu.

Biroul Consiliului are următoarea alcătuire: - un preşedinte, care este şi preşedintele Societăţii; - un prim vicepreşedinte; - doi vicepreşedinţi; - un secretar general remunerat care răspunde de activitatea curentă şi de gestiunea bunurilor Societăţii; - un secretar general adjunct; - opt membri ai Biroului, cărora li se pot da, după nevoi, diferite însărcinări.

Art. 22 - Consiliul Societăţii se întruneşte o dată pe an în şedinţă ordinară şi ori de câte ori situaţia o impune, în şedinţă extraordinară. El are următoarele atribuţii:

a) alege, din rândurile lui, Biroul Consiliului Societăţii, potrivit prevederilor art.21;

b) ia măsuri pentru îndeplinirea hotărârilor Conferinţei Societăţii, discută şi aprobă programele anuale de activitate şi bugetul de venituri şi cheltuieli, la propunerea Biroului Consiliului;

c) stabileşte cuantumul cotizaţiei anuale a membrilor Societăţii, precum şi cel al taxei de înscriere;

d) elaborează regulamentul premiilor şi distincţiilor acordate de Societate, stabileşte numărul şi valoarea acestora;

e) stabileşte schema de încadrare cu personal salariat a Societăţii (numărul de posturi, natura lor, şi nivelul retribuţiilor între limitele legale);

f) convoacă, cu trei luni înainte, Conferinţa Naţională a Societăţii.

g) aprobă, între două Conferinţe Naţionale consecutive, înfiinţarea de filiale ale Societăţii.

Art.23 - Consiliul Societăţii îşi desfăşoară statutar şedinţele în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se iau cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

Art. 24 - Biroul Consiliului Societăţii se întruneşte în şedinţe de lucru o dată pe trimestru şi ori de câte ori situaţia o cere. El are următoarele atribuţii:

a) realizează conducerea curentă operativă, administrarea şi reprezentarea Societăţii;

b) convoacă, în şedinţe plenare, Consiliul Societăţii şi stabileşte ordinea de zi a acestor şedinţe;

c) prezintă Consiliului Societăţii şi Conferinţei Naţionale a Societăţii raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor Societăţii;

d) propune Conferinţei Naţionale, sau, după caz, Consiliului Societăţii, înfiinţarea de filiale, îndrumă şi sprijină activitatea filialelor;

e) asigură apariţia revistei Gazeta Matematică şi a celorlalte publicaţii ale Societăţii, precum şi difuzarea acestora;

f) stabileşte componenţa comitetului de redacţie al revistei Gazeta Matematică şi al celorlalte publicaţii ale Societăţii;

g) scoate la concurs posturile libere din ştatul de funcţiuni al personalului salariat al Societăţii, promovează în funcţii şi eliberează din funcţii salariaţii Societăţii;

h) organizează concursuri, manifestări ştiinţifice şi metodice de matematică şi aprobă regulamentele de desfăşurare ale acestora;

i) organizează schimburi de publicaţii în ţară şi străinătate;

j) verifică dacă alegerile în filiale s-au făcut cu respectarea prevederilor Statutului Societăţii;

k) urmăreşte activitatea filialelor, centralizează planurile de muncă şi rapoartele anuale.

încheie acte juridice în numele şi pe seama Societăţii: preşedintele, prim vicepreşedintele, secretarul general şi unul din vicepreşedinţi, care au şi dreptul de semnătură la unităţile bancare unde Societatea are conturi deschise.

Art. 25 - Biroul Consiliului Societăţii îşi desfăşoară statutar şedinţele în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor săi şi ia hotărâri cu majoritatea simplă a membrilor săi.

Art. 26 - Comisia de cenzori verifică gestiunea Societăţii şi informează semestrial Biroul şi o dată pe an Consiliul Societăţii asupra activităţii financiare a Societăţii.

Atunci când consideră necesar, comisia de cenzori poate solicita convocarea Biroului Consiliului Societăţii pentru prezentarea unor situaţii deosebite care impun luarea unor măsuri ce intră în atribuţiile acestuia. Comisia de cenzori prezintă rapoarte şi la Conferinţa Naţională a Societăţii.

Art. 27 - Pentru efectuarea unor lucrări administrative, redacţionale, editoriale şi de difuzare a publicaţiilor sale, Societatea are un personal salariat încadrat cu normă întreagă sau 1/2 normă, cu funcţia de bază la Societate sau prin cumul, precum şi colaboratori sau alt personal angajat temporar. Personalul salariat este direct subordonat secretarului general al Societăţii.

Art. 28 - Conducerea filialei se realizează de către adunarea generală a membrilor, care se convoacă o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie.

Art. 29 - Adunarea generală a filialei se convoacă de către comitetul filialei. La cererea a 1/3 din numărul membrilor filialei se poate organiza (convoca) şi adunarea generală extraordinară a filialei.

Art. 30 - Adunarea generală a filialei este statutar constituită în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor ei, iar hotărârile se iau cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

Art. 31 - Adunarea generală a filialei Societăţii are următoarele atribuţii:

a) dezbate şi aprobă darea de seamă prezentată de comitetul filialei şi raportul comisiei de cenzori;

b) dezbate şi aprobă programul de activitate propus de comitetul filialei;

c) alege comitetul filialei precum şi comisia de cenzori la fiecare patru ani;

d) ratifică înscrierile de noi membri făcute de comitetul filialei;

e) alege delegaţii la Conferinţa Naţională a Societăţii conform normelor statutare de reprezentare şi propune candidaţi pentru Consiliul Societăţii.

Art. 32 - între două adunări generale de alegeri ale filialei, conducerea acesteia se exercită de către comitetul ei.

Art. 33 - Comitetul filialei este alcătuit din 7-11 membri şi are următoarea componenţă:

- un preşedinte, 1-2 vicepreşedinţi, un secretar, un casier; ceilalţi membri ai comitetului pot avea, după nevoi, diferite însărcinări.

Art. 34 - Comitetul filialei Societăţii are următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea filialei şi administrează fondurile acesteia;

b) întocmeşte programul de activitate al filialei pe baza programului Consiliului Societăţii introducând şi activităţi proprii;

c) convoacă adunarea genarală a filialei;

d) popularizează publicaţiile Societăţii şi participă la activitatea de contractare a abonamentelor la aceste publicaţii şi la alte forme de difuzare a lor;

e) desfăşoară, conform programului de activitate al Societăţii, manifestări ştiinţifice, didactice, concursuri;

f) face înscrieri de noi membri, pe care le supune spre ratificare adunării generale a filialei;

g) prezintă Biroului Consiliului Societăţii programele anuale de activitate proprii, dări de seamă anuale, rapoarte privind îndeplinirea anumitor hotărâri ale Consiliului Societăţii;

h) asigură încasarea cu regularitate a cotizaţiilor anuale şi ţinerea la zi a evidenţei membrilor şi operaţiilor financiare.

Art. 35 - Comisia de cenzori a filialei, formată din trei membri, verifică gestiunea filialei şi informează, cel puţin o dată pe an, comitetul filialei asupra activităţii financiare.

Atunci când consideră necesar, comisia de cenzori poate solicita convocarea comitetului filialei sau adunarea generală a acesteia pentru prezentarea unor situaţii deosebite care impun luarea unor măsuri urgente.

Art. 36 - Filialele Societăţii din centrele universitare acordă sprijin în buna desfăşurare a activităţii filialelor din raza lor de activitate.

Art. 37 Consiliul Societăţii poate demite, la propunerea Biroului Consiliului, comitetul unei filiale în următoarele cazuri:

a) desfăşurarea unor activităţi, în contradicţie cu Statutul Societăţii şi/sau care aduc prejudicii materiale şi morale filialei şi, implicit, Societăţii.

b) nerespectarea principiilor democratice în conducerea filialei.

Art. 38 - Lucrările (dezbaterile şi hotărârile) Conferinţei Naţionale a Societăţii, ale adunărilor generale ale filialelor, precum şi cele ale şedinţelor Consiliului Societăţii, Biroului Consiliului şi ale comitetelor filialelor sunt consemnate în procese verbale care se păstrează în arhiva Societăţii, respectiv a filialei.

Titlul V

Mijloacele Societăţii

Art. 39 - Pentru atingerea scopului său, Societatea de Ştiinţe Matematice dispune de:

a) munca voluntară şi dezinteresată a membrilor săi care nu sunt şi salariaţi ai Societăţii;

b) taxele de înscriere şi cotizaţiile anuale achitate de membrii săi;

c) sumele încasate din vânzarea publicaţiilor Societăţii (prin abonamente şi prin vânzarea liberă);

d) dobânzile bancare acordate sumelor depuse în conturi;

e) donaţii ale unor persoane fizice;

f) sponsorizări din partea anumitor organizaţii, instituţii sau alte persoane fizice şi juridice;

g) orice alte surse legale de venituri.

Art. 40 - Sumele provenite din plata taxelor de înscriere şi 50% din cele provenite din cotizaţiile anuale ale membrilor sunt vărsate lunar de către filiale Consiliului Societăţii într-un fond centralizat. Restul de 50% din sumele provenite din cotizaţii rămâne la dispoziţia filialelor şi este folosit pentru realizarea acţiunilor de felul celor prevăzute în Statutul Societăţii.

Art. 41 - Nici un membru retras sau exclus nu poate pretinde vreun drept asupra averii Societăţii.

Art. 42 - Manipularea fondurilor băneşti ale Societăţii şi administrarea patrimoniului ei se fac cu respectarea reglementărilor generale prevăzute de legile în vigoare.

Titlul VI

Dispoziţii generale

Art. 43 - Biroul Consiliului Societăţii poate acorda, cu ratificarea Consiliului, titlul de Membru de Onoare al Societăţii unor personalităţi marcante din domeniul matematicii, din ţară sau din străinătate, care au o contribuţie deosebită la progresul ştiinţelor matematice.

Art. 44 - Conferinţa Naţională a Societăţii poate acorda, la propunerea Consiliului Societăţii, cu votul a 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi, titlul de Preşedinte de Onoare al Societăţii. Acest titlu se acordă pe viaţă.

Titlul VII

Dispoziţii finale

Art. 45 - Durata unui mandat în Consiliul Societăţii, în Biroul Consiliului Societăţii, precum şi în comitetele filialelor este de patru ani.

Art. 46 - După expirarea unui mandat, la alegerile următoare, cel mult 2/3 dintre membrii vechilor organe de conducere pot fi realeşi pentru un nou mandat.

Art. 47 - Membrii Societăţii care la data aprobării prezentului Statut sunt cu cotizaţia la zi se consideră ca membri cu drepturi depline fără a fi supuşi unei noi înscrieri.

Art. 48 - Membrii Consiliului Societăţii, ai biroului Consiliului Societăţii, precum şi cei ai comitetelor filialelor, aflaţi în funcţie la data aprobării prezentului Statut, pot să-şi depună candidatura sau pot fi propuşi în organele de conducere ale Societăţii la noile alegeri. în cazul în care aceştia vor fi aleşi, nu se va considera că ar deţine un nou mandat.

Art. 49 - Pentru a avea o evidenţă centralizată a membrilor Societăţii, filialele Societăţii transmit biroului Consiliului Societăţii listele nominale cu membrii înscrişi şi cu cotizaţia la zi şi comunică anual până cel mai târziu la 1 decembrie modificările survenite.

Art. 50 - S.S.M.R. îşi desfăşoară activitatea în România şi stabileşte legături ştiinţifice cu societăţi similare din alte ţări.

Titlul VIII

Dizolvarea şi lichidarea Societăţii

Art. 51 - Societatea se va dizolva:

a) de drept prin:

împlinirea duratei pentru care a fost constituită;

nerealizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

imposibilitatea constituirii Conferinţei Naţionale sau a constituirii Consiliului Societăţii în conformitate cu statutul Societăţii, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit Statutului, Conferinţa Naţională sau, după caz, Consiliul Societăţii trebuia constituit;

reducerea numărului de membri sub limita fixată de lege, dacă acesta nu a fost complinit timp de 3 luni;

b ) prin hotărâre judecatorească, la cererea oricărei persoane interesate:

când scopul sau activitatea Societăţii a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;

când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

când Societatea urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;

când Societatea a devenit insolvabilă;

c ) prin hotărârea Conferinţei Naţionale;

Art. 52 - în cazul dizolvării Societăţii bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător. Data transmiterii bunurilor este cea a întocmirii procesului verbal de predare-primire, dacă prin acesta nu s-a stabilit o dată ulterioară.

Art. 53 - în cazurile de dizolvare arătate la Art. 51 pct a) şi b), lichidatorii vor fi numiţi prin însăşi hotărârea judecatorească. Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul Consiliului Societăţii încetează.

Lichidatorii, la intrarea în funcţie, efectuează inventarul şi încheie un bilanţ care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului.

Ei sunt obligaţi să primească şi să păstreze registrele şi orice alte acte ale Societăţii şi să ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei acestora.

Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul Comisiei de Cenzori.

Art. 54 - Lichidatorii au obligaţia de a continua operaţiunile juridice în curs, de a încasa creanţele, de a plăti creditorii, iar dacă numerarul nu este suficient, de a transforma şi restul activului în bani, procedând la vânzarea prin licitaţie publică a bunurilor mobile şi imobile.

Lichidatorii pot să realizeze numai acele operaţiuni noi care sunt necesare finalizării celor aflate în curs de derulare.

Art. 55 - Lichidatorii încheie operaţiunile şi remit celor în drept contul gestiunii numai după expirarea unui termen de 6 luni de la data publicării dizolvării Societăţii.

Art. 56 - După terminarea lichidării, lichidatorii sunt obligaţi ca în termen de două luni să depună bilanţul, registrul jurnal şi un memorandum, declarând operaţiunile de lichidare la Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor al judecatoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul Societatea şi să îndeplinească toate procedurile de publicare şi radiere din acest registru.

Art. 57 - Dacă în termen de 30 de zile libere de la depunerea bilanţului nu se înregistreaza nici o contestaţie, bilanţul se consideră definitiv aprobat şi lichidatorii, cu autorizarea judecătoriei, vor remite celor în drept bunurile şi sumele rămase de la lichidare, împreuna cu toate registrele şi actele Societăţii şi ale lichidării, după aceasta fiind consideraţi descărcaţi.

Art. 58 - Societatea încetează a avea fiinţă la data radierii din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Radierea se face în baza actului constatator eliberat de lichidatori, prin care se atestă descărcarea acestora de obligaţiile asumate.

Istoricul Societăţii de Ştiinţe Matematice din România


 

1909 La sedinta redactorilor Gazetei Matematice ce a avut loc la via prof. Ion N. Ionescu de la Valea Calugarasca s-a hotarat constituirea Societatii Gazeta Matematica.
  Se declara infiintata Societatea Gazeta Matematica.
  Se anunta pe pagina a doua a nr. 1, anul XV al Gazetei Matematice membrii Societatii Gazeta Matematica, cu o nota explicativa. Membrii Societatii trec la elaborarea statutului pe baza caruia Societatea Gazeta Matematica sa devina o persoana juridica.
1910 Adunarea Deputatilor voteaza (61 bile albe, 3 negre) legea privind recunoasterea Societatii Gazeta Matematica.
  Senatul voteaza (45 bile albe, 1 bila neagra) legea si statutul Societatii Gazeta Matematica. Cu aceasta ocazie Spiru Haret a avut o scurta interventie.
  Regele Carol I promulga legea privind recunoasterea Societatii Gazeta Matematica prin decretul regal nr. 3798.
Administratia si redactia Societatii Gazeta Matematica era gazduita intr-o camera din Str. Manea Brutarul nr. 14, iar activitatile se desfasurau pe baza de voluntariat. Gh. Titeica este raportor pentru concursuri.
1920 Redactorul fondator N. Nicolescu face propunerea de colectarea a unui fond pentru construirea Casei Gazeta Matematica donand 500 lei.
1923 Traian Lalescu propune directorului Cailor Ferate, I. Constantinescu, cedarea unei parcele dintr-un loc din apropierea Garii de Nord, pentru construirea Casei Gazeta Matematica; Consiliul de Ministri si Adunarile Corpurilor Legiuitoare au validat propunerea, iar prin Decretul Regal nr. 3714 din 20 iulie, publicat in MO nr. 95/31.07.1923 Societatea Gazeta Matematica devine proprietar al terenului.
1924 Legea nr. 1332 din 4 aprilie, publicata in MO nr. 10/11.04.1924, ratifica Decretul Regal prin care Dir. Gen. CFR, Casa Muncii a fost autorizata sa cedeze gratuit Societatii Gazeta Matematica terenul in suprafata de 250 mp situat in Calea Grivitei nr. 144 (fost 158) sector 1, pentru a servi constructiei sediului Societatii Gazeta Matematica.
1929 Societatea Gazeta Matematica organizeaza la Cluj, la initiativa si cu contributia esentiala a lui Petre Sergescu, primul Congres al Matematicienilor Romani.
1932 Societatea Gazeta Matematica organizeza la Turnul Severin, la initiativa lui Petre Sergescu, al II-lea Congres al Matematicienilor Romani. Printre participantii de peste hotare notam : P. Montel, A. Denjoy (Franta), W. Sierpinsky (Polonia).
1935 A 40-a aniversare a aparitiei Gazetei Matematice marcheaza instalarea Societatii Gazeta Matematica intr-un local special construit, situat in Calea Grivitei nr. 144 (fost 158). Momentul a fost salutat de catre membrii fondatori ai Societatii.
Societatea Gazeta Matematica, ce numara acum 274 de membrii (din care 49 profesori, 20 ofiteri si 105 ingineri) si 1800 corespondenti, dar numai 282 abonamente, infiinteaza Biblioteca Societatii Gazeta Matematica.
1939 In Biblioteca Gazetei Matematice se publica traducerea in limba romana a lucrarii lui Euclid "Elementele", de V. Marian, profesor la Facultatea de Stiinte din Cluj.
1945 Al III-lea Congres al Matematicienilor Romani tinut la Bucuresti este dedicat jubileului Gazetei Matematice.
1946 Testamentul lui Ion Ionescu.
1949 Prin unificarea Societatii Gazeta Matematica cu Societatea Romana de Stiinte ia nastere Societatea de Stiinte Matematice si Fizice din Romania, care mosteneste pe baza unui nou statut patrimoniul celor doua societati. Presedintele acestei noi societati este acad. Gr. C. Moisil. Societatea de Stiinte Matematice si Fizice din Romania organizeza Olimpiada Nationala de Matematica cu sprijinul financiar al statului, in trei etape : locala, judeteana, nationala, preluand traditia concursurilor anuale ale Gazetei Matemaice, care nu aveau o extindere nationala.
1950 Statul preia abuziv si prin violenta, fara titlu sau vreo alta formalitate imobilele Societatii Gazeta Matematica respectiv Casa Societatii Gazeta Matematica din Calea Grivitei 144 si Casa de citire Ion N. Ionescu din str. Rasuri nr. 25. Prin acest "act de cultura" s-a distrus fizic Biblioteca Societatii Gazeta Matematica.
1955 Dupa pregatiri de cinci ani in care redactia Gazetei Matematice revine la stadiul normal (intre 1950-1952 functioneaza pe Bd. 6 martie nr. 69, 1952-1954 Str. Dionisie Lupu, iar in vara lui 1954 in Str. Spiru Haret nr. 6), reuseste sa ocupe doua camere in localul Facultatii de Matematica din Str. Academiei 14
1956 Societatea de Stiinte Matematice si Fizice din Romania organizeaza al V-lea Congres al Matematicienilor Romani iar o concluzie notabila este propunerea de a organiza o Olimpiada Internationala de Matematica. Aceasta idee primeste sprijinul ministrului educatiei acad. Ilie Murgulescu.
1978 Societatea de Stiinte Matematice si Fizice din Romania organizeaza a XX-a Olimpiada Internationala de Matematica.
1995 Centenarul Gazetei Matematice.

Conducerea Societăţii de Ştiinţe Matematice din România

MEMBRII BIROULUI CONSILIULUI S.S.M.R.

alesi in Sedinta Consiliului S. S. M. R. din 17 ianuarie 2004

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Functia

1

Dorin Popescu

Presedinte

2

Mircea Becheanu

Prim vicepresedinte

3

Ioan Tomescu

Vicepresedinte

4

Paul Radovici-Marculescu

Vicepresedinte

5

Mircea Trifu

Secretar general

6

Nicolae Sanda

Secretar general adjunct

7

Dan Branzei

Membru

8

Marcel Tena

Membru

9

Radu Gologan

Membru

10

Andrei Vernescu

Membru

11

Vasile Berinde

Membru

12

Constantin Niculescu

Membru

13

Eugen Paltanea

Membru

14

Gheorghe Andrei

Membru


Sinopsis al personalitatilor care au condus SSMR

Conducerea Societatii de Stiinte Matematice din Romania de la inceputuri si pana in 1999

Conform prevederilor Statutului Societatii Gazeta Matematica, de-a lungul perioadei 1910-1949, aceasta a fost administrata si reprezentata de catre o delegatie alcatuita din trei persoane : 2 membri si casierul Societatii. Delegatia avea raspunderea bunului mers al Societatii si administrarea averii ei.

Adunarea care a hotarat constituirea Societatii de Stiinte Matematice si Fizice, din 30 mai 1949, a dat mandat de conducere unui "consiliu central provizoriu" ca apoi, prin statutul votat la 9 septembrie 1949, sa stabileasca Congresul ca organ superior. Intre doua congrese, conducerea era asigurata de Consiliul Central ales de Congres, care-si exercita conducerea prin Adunarea Generala; pentru asigurarea conducerii intre doua Adunari Generale se alegea un Comitete din 5-12 membri. Pentru rezolvarea lucrarilor curente, Consiliul Central desemna un Birou, compus din: presedinte, un secretar general, doi secretari si un numar de membri. Congresul Societatii si Adunarile Generale aveau misiunea sa aleaga si cate o comisie de cenzori formata din trei cenzori titulari si trei cenzori supleanti.

Asadar, conducerea Societatii de Stiinte Matematice si Fizice, pe perioade, a fost urmatoarea:

1949-1973 acad. Grigore C. Moisil presedinte;
1949-1964 acad. Caius Iacob vicepresedinte
1949-1964 prof. univ. Andrei Popovici vicepresedinte
1954-1964 conf. univ. Tiberiu Roman secretar general

Din 1964, de la revenirea la S.S.M.R. si pana in 1999, conducerea acesteia a fost urmatoarea:

1964-1973 acad. Grigore C. Moisil presedinte
1973-1995 acad. Nicolae Teodorescu presedinte
1964-1993 acad. Caius Iacob vicepresedinte
1964-1973 acad. Gheorghe Mihoc vicepresedinte
1964-1965 conf. univ. Tiberiu Roman secretar general
1965-1968 prof. Gheorghe Rizescu secretar general
1968-1974 prof. Constantin Ottescu secretar general
1974-1976 conf. univ. Stelian Turbatu secretar general
1976-1995 conf. univ. Bucur Ionescu secretar general
din 1995 acad. Petre Mocanu presedinte
din 1995 conf. univ. Mircea Becheanu prim vicepresedinte
din 1995 prof. univ. Ioan Tomescu vicepresedinte
din 1995 prof. univ. Ion D. Ion vicepresedinte
1995-1997 prof. Marcel Chirita secretar general
din 1997 prof. Florin Diac secretar general


[1] La Conferinta Nationala a S.S.M.R., decembrie 1995, acad. N. Teodorescu a fost ales presedinte de onoare pe viata.

Membrii Biroului S.S.M.R.:

prof. univ. Dan Branzei
conf. univ. Laurentiu Panaitopol
conf. univ. Bucur B. Ionescu
prof. Adrian Ghioca
prof. Gheorghe Andrei
prof. Marcel Chirita
prof. Marcel Tena

Membri supleanti:

lect. univ. Dorel Mihet
prof. Alexandru Constantinescu
prof. Mihai Miculita

Membrii Consiliului S.S.M.R.:

1. Acu Dumitru, Sibiu 44. Kolumban Iosif, Cluj
2. Albu Toma, Bucuresti 45. Ligor Ion, Bucuresti
3. Andrei Gheorghe, Constanta 46. Marchitan Gheorghe, Suceava
4. Apostol Constantin, Buzau 47. Maierean Dumitru, Bistrita
5. Arsinte Vasile, Mangalia 48. Megan Mihail, Timis
6. Avadanei Neculai, Neamt 49. Miculita Mihai, Bihor
7. Banea Horea, Brasov 50. Mihet Dorel, Timis
8. Batinetu-Giurgiu Maria, Bucuresti 51. Miu Nicolae, Dolj
9. Becheanu Mircea, Bucuresti 52. Mocanu Petru, Cluj
10. Berceanu Cornel, Bacau 53. Nastasescu C-tin, Bucuresti
11. Berci Ion, Maramures 54. Neacsu Mihail, Caras Severin
12. Berinde Vasile, Maramures 55. Nechita Vasile, Iasi
13. Blaga Alexandru, Satu Mare 56. Negrea Nicodim, Hunedoara
14. Bodea Gheorghe, Buzau 57. Negulescu Dan, Braila
15. Branzei Dan, Iasi 58. Nica Tanase, Prahova
16. Burtea Marius, Teleorman 59. Nicolae Teodorescu, Bucuresti
17. Buzdugan Eduard, Olt 60. Noana Cornel, Vrancea
18. Chebici Iaroslav, Bucuresti 61. Nita Constantin, Bucuresti
19. Chesca Ion, Calarasi 62. Olaru Elefterie, Galati
20. Chiriac Ion, Galati 63. Paltanea Eugen, Brasov
21. Chiriac Mihail, Olt 64. Panaitopol Laurentiu, Bucuresti
22. Chirita Marcel, Bucuresti 65. Patrascoiu C-tin, Mehedinti
23. Chitescu Ion, Bucuresti 66. Pavelescu Nicolae, Valcea
24. Cobarzan Constantin, Salaj 67. Ples Gheorghe, Bistrita
25. Constantinescu Dragos, Valcea 68. Popescu Olimpia, Prahova
26. Constantinescu Al., Bucuresti 69. Popescu Marian, Dambovita
27. Cornea Iustin, Arad 70. Popovici Rodica, Vaslui
28. Cotfas Traian, Covasna 71. Puican Florea, Valcea
29. Diac Florin, Bucuresti 72. Radovici Paul, Arges
30. Dinca Alexandru, Dolj 73. Radu Ion, Bacau
31. Dobra Vasilica, Arges 74. Rogai Elifterie, Bucuresti
32. Dumitru Costica, Ialomita 75. Sahagia Viorel, Mehedinti
33. Dumitru Mihalea, Tulcea 76. Sanda Nicolae, Bistrita
34. Fianu Mircea, Bucuresti 77. Simion Sorin, Arges
35. Funduianu Alexandru, Botosani 78. Stefanescu Mirela, Constanta
36. Gaiu Laurentiu, Bucuresti 79. Tarnu Constantin, Sibiu
37. Georgescu Horia, Bucuresti 80. Tomescu Ioan, Bucuresti
38. Ghioca Adrian, Prahova 81. Trifon Ionel, Alba
39. Harabor Constantin, Bucuresti 82. Tudor Ion, Giurgiu
40. Hoara Oratiu, Arad 83. Tuduce Florin, Salaj
41. Ion. D. Ion, Bucuresti 84. Vraciu George, Dolj
42. Ionescu B. Bucur, Bucuresti 85. Radu Dan, Red. sef G.M.A
43. Kadar Stefan, Maramures 86. Tena Marcel, Red. sef G.M.B

Comisia de Cenzori:

Dumitru Batinetu-Giurgiu
Daniel Grigorescu
Ion Sandru

Supleanti:

Elena Badila
Dafina Anghel

Ultimele numere ale revistei Gazeta Matematică

 

Începând cu luna august 2006, veţi găsi aici sumarul numerelor curente ale revistei şi extrase din cuprins.


Ianuarie 2008

 
GAZETA MATEMATICA - B, Anul CXIII, nr. 1/2008
 
 

SUMARUL

Articole şi Note matematice


 
  1. Două puncte remarcabile într-un triunghi, de I. V. Maftei
1
 
  2. Notă despre „Un şir cu proprietăţi speciale", de Vasile Berghea
4
 
  3. Identităţi geometrice în poligoane regulate, de Traian Tămâian
6
 
 

Examene şi Concursuri


 
  4. Concursul naţional „Mathematica - modus vivendi", Ediţia a IV-a, Rm. Vâlcea, 13 23-25 februarie 2007

 
  5. Concursul naţional „Vrânceanu-Procopiu", Bacău, 15-18 noiembrie 2007
15
 
 

Probleme


 
  6. Rezolvarea problemelor din Gazeta Matematică nr. 7/2007
17
 
  7. Probleme pentru ciclul primar (1 - 10)
42
 
  8. Probleme pentru gimnaziu (E:13583 - E:13598)
43
 
  9. Probleme pentru liceu (25937 - 25950)
45
 
  10. Probleme pentru concursuri şi olimpiade (C.O:4907 - C.O:4914)
47
 
  11. Problems for the competitions and olympiads (C.O:4907 - C.O:4914)
48
 
 

Istoria Matematicii


 
  12. „Proba cu 9" în cărţi vechi de matematică, de Mircea Trifu
49
 
 

Rubrica rezolvitorilor de probleme


 
  Materialele primite la redacţie (probleme, note, articole etc.) se publică cu acordul implicit al autorului care, odată cu transmiterea spre publicare, cedează S.S.M.R. dreptul de proprietate intelectuală asupra acestora. © Copyright-ul aparţine editorului (S.S.M.R).  
  Toate drepturile privind reproducerea, parţială sau totală, sub orice formă a materialelor publicate în Gazeta Matematică, sunt rezervate Societăţii de Ştiinţe Matematice din România.  

Decembrie 2007

 
GAZETA MATEMATICA - B, Anul CXII, nr. 12/2007
 
 

SUMARUL


 
  1.   Profesorul Ioan Tomescu la 65 de ani, de Mircea Trifu
617
 
  2.   Centenarul profesorului Ion Th. Grigore (1907-1990), de Mihai Dogaru
621
 
  3.   Asupra continuităţii şi derivabilităţii funcţiei inverse într-un punct, de Marin Toloşi şi Cosmin Niţu
622
 
 

Articole şi Note matematice


 
  4.   Asupra unei probleme de la Concursul de Matematică „Alexandru Myller" din 2003, Iaşi, de D. M. Bătineţu-Giurgiu
628
 
  5.   Câteva aplicaţii ale formulei lui Taylor, de Radu Miculescu şi Mihaela-Florina Giurcă
632
 
 

Probleme


 
  6.   Rezolvarea problemelor din Gazeta Matematică nr. 6/2007  
639
 
  7.   Probleme pentru ciclul primar (56-60)  
658
 
  8.   Probleme pentru gimnaziu (E:13563 - E:13582)  
659
 
  9.   Probleme pentru liceu (25917 - 25936)  
661
 
  10.   Probleme pentru concursul „Gazetei Matematice" (C:3242 - C:3253)  
663
 
  11.   Probleme pentru olimpiade (O.G:472, O.G:473; O:1178 - O:1180)  
665
 
  12.   Problems for the Competition of „Gazeta Matematică" (C:3242 - C:3253)  
665
 
  13.   Problems for mathematical olympiads (O.G:472, O.G:473; O:1178 - O:1180)  
667
 
 

Rubrica rezolvitorilor de probleme Tabla de materii a Gazetei Matematice pe anul 2007


 
  Materialele primite la redacţie (probleme, note, articole etc.) se publică cu acordul implicit al autorului care, odată cu transmiterea spre publicare, cedează S.S.M.R. dreptul de proprietate intelectuală asupra acestora. © Copyright-ul aparţine editorului (S.S.M.R). Toate drepturile privind reproducerea, parţială sau totală, sub orice formă a materialelor publicate în Gazeta Matematică, sunt rezervate Societăţii de Ştiinţe Matematice din România.  

Noiembrie 2007

 
GAZETA MATEMATICA - B, Anul CXII, nr. 11/2007
 
 

SUMARUL


 
  1. Argument, de Wladimir Georges Boskoff
561
 
 

Articole şi Note matematice


 
  2. O conjectură şi implicaţiile sale privind unele ecuaţii diofantice, de Ion Cucurezeanu
562
 
  3. Asupra problemei nr.10710 din American Mathematical Monthly, de Wladimir-Georges Boskoff şi Bogdan D. Suceavă
563
 
  4. O relaţie vectorială, de Cristina Homentcovschi şi Laurenţiu Homentcovschi
566
 
  5. Asupra unei probleme avute în atenţia comisiei Olimpiadei Naţionale de Matematică, de Narcisa Bandă, Dragoş Frăţilă şi Cezar Lupu
570
 
 

Examene şi Concursuri


 
  6. A 11-a Olimpiadă Balcanică de Matematică pentru juniori, Shumen, Bulgaria, 25-30 iunie 2007, prezentare de Dinu Şerbănescu şi Dan Schwarz
573
 
  7. A 48-a Olimpiadă Internaţională de Matematică, Hanoi, 2007, prezentare de Mihai Bălună, Radu Gologan şi Dan Schwarz
575
 
  8. A doua ediţie a Concursului Facultăţii de Matematică şi Informatică din Constanţa, prezentare de Luminiţa Cosma şi Viviana Ene
584
 
 

Probleme


 
  9. Rezolvarea problemelor din Gazeta Matematică nr. 5/2007
591
 
  10. Probleme pentru ciclul primar (51-55)
605
 
  11. Probleme pentru gimnaziu (E:13543 - E:13562)
605
 
  12. Probleme pentru liceu (25897 - 25916)
607
 
  13. Probleme pentru concursul „Gazetei Matematice" (C:3230 - C:3241)
609
 
  14. Probleme pentru olimpiade (O.G:470, O.G:471; O:1175 - O:1177)
611
 
  15. Problems for the Competition of „Gazeta Matematică" (C:3230 - C:3241
611
 
  16. Problems for mathematical olympiads (O.G:470, O.G:471; O:1175 - O:1177)
613
 
 

Rubrica rezolvitorilor de probleme


 
  Materialele primite la redacţie (probleme, note, articole etc.) se publică cu acordul implicit al autorului care, odată cu transmiterea spre publicare, cedează S.S.M.R. dreptul de proprietate intelectuală asupra acestora. © Copyright-ul aparţine editorului (S.S.M.R).  
  Toate drepturile privind reproducerea, parţială sau totală, sub orice formă a materialelor publicate în Gazeta Matematică, sunt rezervate Societăţii de Ştiinţe Matematice din România.  

Octombrie 2007

 
GAZETA MATEMATICA - B, Anul CXII, nr. 10/2007
 
     
SUMARUL

Articole şi Note matematice

1. Numerele naturale de forma x2 + 7y2, de Magdalena Bănescu
505

Examene şi Concursuri


2. Concursul gazetei matematice „Nicolae Teodorescu ", Ediţia a XXVIII-a, Piteşti, 13-16 august 2007, prezentare de Mircea Trifu şi Marcel Ţena
509

Probleme


3. Rezolvarea problemelor din Gazeta Matematică nr. 4/2007
531
  4. Probleme pentru ciclul primar (46 - 50)
547
 
  5. Probleme pentru gimnaziu (E:13523 - E:13542)
548
 
  6. Probleme pentru liceu (25877 - 25896)
550
 
  7. Probleme pentru concursul „Gazetei Matematice " (C:3218 - C:3229)
553
 
  8. Probleme pentru olimpiade (O.G:468, O.G:469; O:1172 - O:1174)
554
 
  9. Problems for the Competition of „Gazeta Matematică " (C:3218 - C:3229
555
 
  10. Problems for mathematical olympiads (O.G:468, O.G:469; O:1172 - O:1174)
557
 
 

Rubrica rezolvitorilor de probleme


 
  Materialele primite la redacţie (probleme, note, articole etc.) se publică cu acordul implicit al autorului care, odată cu transmiterea spre publicare, cedează S.S.M.R. dreptul de proprietate intelectuală asupra acestora. © Copyright-ul aparţine editorului (S.S.M.R).
Toate drepturile privind reproducerea, parţială sau totală, sub orice formă a materialelor publicate în Gazeta Matematică, sunt rezervate Societăţii de Ştiinţe Matematice din România.
 

Septembrie 2007

Numărul 9 din GM, septembrie 2007 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărul 9/2007

August 2007

Numărul 8 din GM, iulie 2007 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărul 8/2007

Iulie 2007

Numărul 7 din GM, iulie 2007 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărul 7/2007

Iunie 2007

Numărul 6 din GM, iunie 2007 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărul 6/2007

Mai 2007

Numărul 5 din GM, mai 2007 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărul 5/2007

Aprilie 2007

Numărul 4 din GM, aprilie 2007 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărul 4/2007

Martie 2007

Numărul 3 din GM, martie 2007 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărulul 3/2007

Februarie 2007

Numărul 2 din GM, februarie 2007 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărulul 2/2007

Ianuarie 2007

Numărul 1 din GM,  ianuarie 2007 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărul 1/2007

Decembrie 2006

Cuprinsul numărului 12/2006Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărulul 12/2006

Noiembrie 2006

Numărul 11 din GM,  noiembrie 2006 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărulul 11/2006

Octombrie 2006

Cuprinsul numărului 10/2006Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărulul 10/2006

Septembrie 2006

Cuprinsul numărului 9/2006 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza numărulul 9/2006

August 2006

Ultimul număr GM seria B, august 2006 Faceţi clic pe imagine pentru a vizualiza sumarul ultimului numar din august,2006

Comandă Gazeta Matematică, ediţia tipărită

Abonamente 2010:

In tara:

Pretul unui numar simplu: 8 lei.
Pretul numarului triplu: 15 lei.
Pretul unui abonament anual: 75 lei - include taxele postale.
Abonamentele se pot realiza prin depunerea sumei pentru beneficiarul Societatea de Stiinte Matematice din Romania, in contul RO35 RNCB 0076 0043 5732 0001, deschis la Banca Comerciala Romana, Filiala Sector 5, Bucuresti, Romania, cod fiscal SSMR: RO4532280.
Pentru operativitatea expeditiilor, va rugam sa transmiteti, prin fax, prin posta sau prin e-mail, o copie dupa ordinul de plata, impreuna cu numele dumneavoastra, telefonul/e-mail-ul si adresa la care revistele urmeaza sa fie expediate.
Abonatii din Bucuresti vor ridica revistele de la sediul S.S.M.R.
   

In strainatate:

Pretul unui abonament anual: 60 EUR (include taxele postale).
Pretul unui abonament anual: 75 USD (include taxele postale).
Abonamentele se pot realiza prin depunerea sumei pentru beneficiarul Societatea de Stiinte Matematice din Romania, in contul RO78 RNCB 0076 0043 5732 0003 (pentru EUR), respectiv RO08 RNCB 0076 0043 5732 0002 (pentru USD), deschise la Banca Comerciala Romana, Filiala Sector 5, Bucuresti, Romania, cod SWIFT: RNCB ROBU B50.
Va rugam sa transmiteti numele si adresa la care revistele urmeaza sa fie expediate, prin fax, posta sau e-mail.
   

2010 Subscriptions:

The annual subscription 60 EUR / 75 USD, which includes the mailing fees. The deposit should be made for the beneficiary Societatea de Stiinte Matematice din Romania, on account RO78 RNCB 0076 0043 5732 0003 (for EUR) or RO08 RNCB 0076 0043 5732 0002 (for USD), open at Banca Comerciala Romana, Filiala Sector 5 Bucuresti, Romania, SWIFT Code: RNCB ROBU B50. Following the payment, the details on the subscriber (name and address) should be sent by fax, post or e-mail.

Abonamente Gazeta Matematica 2011

Abonamente - Gazeta Matematică Seria B, 2011

În țară: 

Prețul unui număr simplu: 8 lei.

Prețul numărului triplu: 15 lei.

Prețul unui abonament anual: 75 lei - include taxele poștale.

Abonamentele se pot realiza prin depunerea sumei pentru beneficiarul Societatea de Științe Matematice din România, în contul RO35 RNCB 0076 0043 5732 0001, deschis la Banca Comercială Română, Filiala Sector 5, București, România, cod fiscal SSMR: RO4532280.

Pentru operativitatea expedițiilor, vă rugăm să transmiteți, prin fax, prin poștă sau prin email, o copie după ordinul de plată, împreună cu numele dumneavoastră, telefonul / email-ul și adresa la care revistele urmează să fie expediate.

Abonații din București vor ridica revistele de la sediul S.S.M.R.

În străinătate:

Prețul unui abonament anual: 60 EUR (include taxele poștale).

Prețul unui abonament anual: 75 USD (include taxele poștale).

Abonamentele se pot realiza prin depunerea sumei pentru beneficiarul Societatea de Științe Matematice din România, în contul RO78 RNCB 0076 0043 5732 0003 (pentru EUR), respectiv   RO08 RNCB 0076 0043 5732 0002 (pentru USD), deschise la Banca Comercială Română, Filiala Sector 5, București, România, cod SWIFT: RNCB ROBU B50.

Vă rugăm să transmiteți numele și adresa la care revistele urmează să fie expediate, prin fax, poșta sau email.

2011 Subscriptions:   

The annual subscription 60 EUR / 75 USD, which includes the mailing fees. The deposit should be made for the beneficiary Societatea de Științe Matematice din România, on account RO78 RNCB 0076 0043 5732 0003 (for EUR) or RO08 RNCB 0076 0043 5732 0002 (for USD), open at Banca Comercială Română, Filiala Sector 5 București, România, SWIFT Code: RNCB ROBU B50. Following the payment, the details on the subscriber (name and address) should be sent by fax, post or email.


Informaţii despre Gazeta Matematică, Seria A

Gazeta Matematică, Seria A este o publicaţie trimestrială editată de Societatea de Ştiinţe Matematice din România, care se adresează studenţilor, matematicienilor şi cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar.

Revista este deschisă tuturor celor ce utilizează matematica în sfera lor de activitate, constituindu-se – în opinia editorului şi a redacţiei- într-o veritabilă tribună a comunicării şi promovării ideilor noi şi de calitate. Revista publică articole cu caracter ştiinţific şi de informare ştiinţifică, articole privind metodica predării matematicii, note matematice şi metodice, probleme propuse şi rezolvate, informaţii referitoare la viaţa ştiinţifică şi didactică internă şi internaţională, recenzii, etc.

Audienţa:

Gazeta Matematică, Seria A se adresează profesorilor de matematică şi tuturor celor interesaţi de predarea matematicii.

Citări:

Articole din Gazeta Matematică, Seria A sunt indexate şi recenzate de Zentralblatt für Didaktik der Mathematik şi Zentralblatt für Mathematik.

Informaţii bibliografice:

Revista şi-a început apariţia în anul 1950. Apariţia sa a fost interuptă în anul 1974, fiind reluată în anul 1980.


ISSN: 1010-9943

Volum în curs de apariţie: Vol. XXIV (CIII)/2006, 4 numere

Redacţia:
Adresa:
Str. Academiei, nr. 14, Sector 1, 010014, Bucureşti, România


Telefon:
++ 40 21 314 46 53


Fax:
++ 40 21 312 40 72


E-mail:

office@rms.unibuc.ro

Informaţii despre Gazeta Matematică, Seria B

Gazeta Matematică, Seria B este o publicaţie lunară editată de Societatea de Ştiinţe Matematice din România.

Revista a influenţat pozitiv evoluţia culturii romaneşti, începând cu ştiinţele naturale şi terminând cu componenta umanistă.

În cei 110 de ani de apariţie neîntreruptă, Gazeta Matematică a contribuit in mod esenţial la dezvoltarea învăţământului matematic şi a şcolii matematice româneşti. Revista se adresează în special tinerilor pasionaţi de matematică şi care doresc să se informeze şi să-şi perfecţioneze cunoştinţele în domeniu peste nivelul învăţământului general. În acest fel, ea deschide tinerilor un drum spre cariera de matematician. Ea este, de asemenea, folositoare tuturor celor care au preocupări în domeniul matematicii elementare şi a predării acesteia.

Revista publică articole cu conţinut matematic şi metodic, probleme propuse şi rezolvate, subiecte date la olimpiade, examene şi concursuri, informaţii utile profesorilor de matematică şi elevilor.

Paginile ei găzduiesc, de asemenea, probleme pregătitoare pentru Concursul anual al Gazetei Matematice „Nicolae Teodorescu”, concurs organizat de Societatea de Ştiinţe Matematice din România, precum şi rubrica rezolvitorilor de probleme.

Audienţa: Gazeta Matematică, Seria B se adresează elevilor, studenţilor, profesorilor şi tuturor celor interesaţi de matematică elementară.

Citări: Articole din Gazeta Matematică, Seria B sunt indexate şi recenzate de Zentralblatt für Didaktik der Mathematik.

Informaţii bibliografice: Revista şi-a început apariţia în anul 1895.

ISSN: 1220-4277

Volum în curs de apariţie: Vol. CXI/2006, 12 numere

Redacţia: Adresa: Str. Academiei, nr. 14, Sector 1, 010014 Bucureşti, România

Telefon: ++ 40 21 314 46 53

Fax: ++ 40 21 312 40 72

E-mail: office@rms.unibuc.ro

Cronologie

Gazeta Matematica seria B - Cronologie
1795 Apare la Iasi prima carte de matematica tiparita in Principate
1818 Gh. Lazar infiinteaza in chiliile manastirii Sf. Sava o scoala organizata pe patru grade - A, B, C, D - incepand cu "invatarea slovelor" (A) si si terminand cu "cele mai inalte tagme filosoficesti, juridicesti si de stiinte pozitive" (D).
1883 Primul numar al revistei Recreatii Stiintifice este publicat la Iasi de catre un grup format din zece profesori de matematica si alte specialitati.
1894 Este infiintata la Bucuresti (24 ianuarie) societatea Amicii Stiintelor Matematice condusa de prof. C. Gogu (presedinte), S. Haret si C. Coanda (vicepresedinti), C. Miclescu, N. Negreanu (secretari). La initiativa lui Ion N. Ionescu si a colegilor ingineri (angajati la serviciul pentru constructia liniei ferate Fetesti-Cernavoda) Vasile Cristescu, Victor Balaban, Mihail Roco si Ion Zottu se decide editarea unei reviste (4 octombrie) al carei principal scop sa fie imbunatatirea cunostintelor de matematica ale elevilor liceelor romanesti. Acestora li s-au alaturat alti cinci ingineri: Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae Niculescu, Tancred Constantinescu si Andrei Ioachimescu. Victor Balaban propune numele Gazeta Matematica.
1895 Cu ocazia inceperii anului scolar (15 septembrie) fondatorii revistei Gazeta Matematica publica primul numar; in primul an de existenta s-au inregistrat 144 de abonamente.
1898 Reforma invatamantului introdusa de ministrul educatiei nationale, Spiru Haret, introduce un sistem modern de invatamant, sprijinit de toate orientarile politice prin reprezentantii Dimitrie Sturza (liberal), C. Dumitrescu-Iasi (socialist), Titu Maiorescu (conservator). Legea invatamantului secundar si superior a lui Spiru Haret si Constantin Dumitrescu-Iasi instituie invatamantul secundar cu opt clase in doua cicluri (inferior si superior) si trei sectii (moderna, reala si clasica), gimnazii si scoli normale. Aparitia sectiilor reale ofera masa sociala haretiana necesara propagarii culturii matematice in Romania.
1901 Pentru a integra intr-un sistem unitar sistemul educational impartit in secundar si superior, Gazeta Matematica initiaza seria Biblioteca Gazeta Matematica. Aceasta intiativa ofera suportul permanent de instruire a resursei umane pentru viitorii rezolvitori.
1903 Gazeta Matematica primeste Medalia de Aur la Expozitia Stiintifica Nationala. Cu aceasta ocazie ministrul educatiei nationale Spiru Haret aproba un fond pentru 20 de licee, destinatia fiind abonamentele pentru Gazeta Matematica. Este prima masura a lui Spiru Haret prin care se creeaza premisele de construire a unei retele sociale suport pentru o institutie cu scop educativ.
1909 In cadrul concursului anual organizat de Gazeta Matematica, se introduc examinarile orale si scrise. Ele au loc intr-un singur centru - Bucuresti, regula care va fi pastrata in perioada 1909-1916.
1910 Societatea Gazeta Matematica introduce Competitia anuala a Gazetei Matematice, la nivel national, organizata in timpul vacantei de primavara.

Istoricul Gazetei Matematice

FENOMENUL GAZETA MATEMATICĂ LA 110 ANI
O (posibilă) istorie despre fapte şi oameni
de Mircea Trifu

„…În jurul Gazetei Matematice s-a desfăşurat o activitate extraordinară, cu un ritm regulat şi un caracter diferit de al oricărei alte publicaţii periodice. Încetul cu încetul s-a format o atmosferă unică în felul ei, nu numai ştiinţifică, dar şi morală şi cu aspecte neaşteptate“.
Gh. Ţiţeica

Începuturile. Ctitorii. Perioada eroică.

În ziua de 4 Octombrie 1894, în casa de pe strada Manea Brutaru (azi General C. Budişteanu) nr. 14 din Bucureşti – casa s-a păstrat până azi – „…într-o odăiţă, cea mai apropiată de stradă, din partea din stânga, în fundul curţii…“, cum îşi amintea unul dintre participanţi, se găseau inginerii Victor Balaban, Vasile Cristescu, Ion Ionescu, Mihail Roco şi Ioan Zottu. La adresa amintită se aflau birourile centrale ale Serviciului pentru construcţia liniei ferate Feteşti – Cernavodă de sub conducerea ing. Anghel Saligny, iar cei cinci erau angajaţi ai acestui serviciu. Odăiţa cu pricina era „biroul“ lui V. Cristescu. Toţi erau tineri absolvenţi – doi dintre ei, din acel an, iar ceilalţi de un an sau doi înainte – ai Şcolii de Poduri şi Şosele (viitoarea Şcoală Politehnică) din Bucureşti. Se pornise o discuţie aprinsă despre rezultatele slabe obţinute de candidaţi la examenul de admitere din septembrie al aceluiaşi an, examen la care Ion Ionescu tocmai participase, ca supraveghetor, la proba scrisă.
Cauzele acelui eşec vor fi fost mai multe, dar una era invocată, cu deosebire: lipsa unei reviste româneşti de matematică. Vasile Cristescu mărturisea că s-a putut pregăti serios pentru examenul de admitere folosind revista ieşeană Recreaţii ştiinţifice, care, din păcate, a avut o viaţă scurtă (1883 – 1888).
După dispariţia Recreaţiilor, mai rămâneau doar două-trei reviste străine, Mathesis, care apărea la Gand, fiind una dintre ele, la care colaborau V. Cristescu şi Ion Ionescu.S-a propus înfiinţarea unei reviste de matematică de care să profite elevii liceelor noastre“, dar principalul obstacol rămânea lipsa banilor. Se mai adăugau temerile legate de indiferenţă, de lipsa de materiale originale şi multe îndoieli…
Important este, pentru istoria învăţământului şi ştiinţei matematice româneşti, că acea zi s-a încheiat cu o hotărâre: „…să căutăm zece persoane care să vrea să dea sumele necesare pentru apariţia revistei în primul an, iar toate veniturile acelui an să se capitalizeze, pentru a se garanta publicarea (revistei, n.n) în anii următori, când unul sau mai mulţi din cei zece nu ar voi să mai dea sumele necesare… dacă nu s-ar găsi alţii cari să-i înlocuiască“, cum îşi va aminti Ion Ionescu mai târziu. Sumele de care este vorba mai sus au fost stabilite, la început, la 20 lei (aur) pe lună, de persoană, dar, după discuţii cu mai mulţi tipografi, s-a ajuns la 15 lei (aur). Erau mulţi bani, mai ales pentru tinerii aflaţi la începutul carierei, a căror „…curbă a casei stătea totdeauna în regiunea negativă“, după cum glumea, amar, Ion Ionescu.
Discuţiile au continuat şi în alte zile, argumentele pentru înfiinţarea revistei se înmulţeau… Istoria n-a păstrat coordonatele zilei în care Victor Balaban a propus – şi ceilalţi au aprobat – ca revista să se numească Gazeta Matematică. Rămânea constantă hotărârea celor cinci… de a mai găsi încă cinci!
Pe la mijlocul anului următor Declaraţia, care începea cu: „Subsemnaţii, ne obligăm pe noi înşine şi unii pe alţii…“ mai era semnată, în ordine, de inginerii Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae Niculescu şi Tancred Constantinescu, de aceeaşi vârstă cu primii cinci şi tot absolvenţi ai Şcolii de Poduri…
Luna august îl aduce pe ultimul redactor: Andrei G. Ioachimescu, fost coleg cu V. Cristescu, proaspăt sosit de la Paris, după un stagiu de specializare (folosit şi pentru a obţine o licenţă în matematici). Se stabilesc responsabilii cu apariţia primului număr (V. Cristescu), cu administraţia şi casieria (I. Zottu), cu redactarea Programului Gazetei (M. Roco).
Coperta primului număr al Gazetei Matematice

Coperta primului număr al Gazetei Matematice

Dar, la sfârşitul lui august, „naşul“ Gazetei, V. Balaban, se îmbolnăveşte grav, fără speranţă de vindecare. Nu-i va fi dat acestui entuziast fără leac să-şi vadă visul împlinit. Va muri – neverosimil şi nedrept – la 25 de ani, împlinind, parcă, o mai veche credinţă care vine dinspre mănăstirea Argeşului şi de mai departe, că: la temelia unei mari construcţii stă o viaţă de om!
Este înlocuit în redacţie cu Constanţa Pompilian, proaspătă licenţiată în matematici la Bucureşti şi Paris.
La 14 septembrie 1895, 15 locomotive de mare tonaj traversează, în uralele mulţimii, cei patru km ai podului de la Cernavodă, cea mai mare construcţie de acest gen din Europa acelor vremuri, având încorporat în el sută la sută inteligenţă românească.
O zi mai târziu, odată cu începerea anului şcolar, apare primul număr al Gazetei Matematice, cu acelaşi procent de inteligenţă autohtonă! Aplauzele au venit (mult) mai târziu …
Răsfoiesc cu emoţie cele 16 pagini ale primului număr al Gazetei … După „Introducere“, semnată Redacţia (de fapt, autorul este M. Roco), în care se arată că: scopul acestei reviste este : 1) Publicarea de articole originale de matematici. 2) Dezvoltarea gustului pentru studiul acestei ştiinţe şi al cercetărilor originale…“, sunt publicate patru articole (două semnate de I. Ionescu, şi câte unul, de A.G. Ioachimescu şi V. Cristescu) şi 13 probleme (câte şase semnate de I. Ionescu şi V. Cristescu şi una de A.G. Ioachimescu).
Primul articol este al lui A.G. Ioachimescu : „Suprafaţa şi volumul produs prin rotaţia unui cerc sau poligon regulat, ce se învârteşte în jurul unei drepte oarecare din planul său“, iar prima problemă, a lui I. Ionescu: „Să se afle două numere întregi aşa ca suma lor către cel mai mare să fie ca diferenţa lor către cât“.
Este dată şi componenţa Redacţiei. Numele lui V. Balaban nu apare! Nu vom şti niciodată motivaţia dureroasă a acestei omisiuni!
Numerele următoare ale Gazetei vor avea 24 pagini: se primesc şi se publică soluţiile problemelor propuse. Primul colaborator din afara redacţiei este C. Popovici, elev în clasa a VII-a la Liceul Naţional din Iaşi, viitorul profesor de astronomie la Universitatea ieşeană, al doilea, C.S. Stănculescu, viitor inginer, al treilea, Gh. Ţiţeica, viitor „… primul doctor, primul profesor universitar şi primul academician al Gazetei Matematice…“.
Prima notă matematică originală apare mai târziu, în 1901, Asupra unei sumări de serii şi este semnată de T. Lalescu.
Gh. Ţiţeica, absolvent din acel an al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, vede revista expusă în vitrina librăriei „Müler“ din Pasajul Român şi se grăbeşte să şi-o procure, iar la 1 noiembrie 1895 devine membru al redacţiei. Va rămâne în această „funcţie“ toată viaţa.
Vor urma A. Davidoglu (1902), C. Popovici (1903), Traian Lalescu (1905), N. Abramescu (1907). De fapt, până în 1909 inclusiv, în redacţie erau înscrişi 31 de membri, dar, la sfârşitul anului mai figurau doar 22, ceilalţi 9 fiind fie retraşi, fie decedaţi.
Din motive lesne de înţeles, primele patru numere ale Gazetei se tipăresc la „Tipografia Populară“, nepregătită pentru a tipări texte matematice, dar mai ieftină. Celelalte numere din primul an vor fi tipărite, la acelaş preţ, la Tipografia Curţii Regale „F. Göbl & Fiii“. Ion Ionescu menţionează numele tipografului Iordan Mihăilescu, care punea suflet şi pricepere în tipărirea la timp şi corect a revistei şi care şi-a adăugat pe cartea sa de vizită sintagma: „Lucrătorul Gazetei Matematice“.
Tirajul Gazetei a fost modest în această perioadă. În primul an au existat 144 abonamente, costul unui abonament fiind de 6 lei pe an. Acestea au acoperit în procent de 50% cheltuielile. Diferenţa s-a completat din banii redactorilor: taxa de înscriere, de 300 lei (aur) şi cotizaţia, de 155 lei (aur), (aceasta a scăzut cu vremea către 60 lei).
După primul an, din cei 1729 lei (aur) strânşi de la redactori, la care se adaugă suma obţinută prin vânzări şi scăzând cheltuielile a rezultat un „excedent“ de 884 lei (aur), care a fost capitalizat, conform hotărârii iniţiale. Această sumă a crescut la aproximativ 7000 lei către 1909 şi constituia un „fond de rezervă“. Menţionăm că Gazeta nu a fost, cel puţin în prima jumătate de veac, o afacere rentabilă din punct de vedere material. Niciodată vânzările nu au acoperit cheltuielile. Trebuie să adăugăm munca dezinteresată a redactorilor şi devotamentul lor cu totul fără seamăn pentru a putea „explica“, măcar parţial, apariţia, lună de lună, a Gazetei Matematice, şi „rentabilitatea“ ei, de o cu totul altă natură…
În anul 1901 revista inaugurează colecţia Biblioteca Gazetei Matematice cu publicarea volumului „Culegere de probleme de aritmetică, algebră, geometrie şi trigonometrie“, autori I. Ionescu, A. Ioachimescu, Gh. Ţiţeica, V. Cristescu, care va cunoaşte mai multe ediţii.
Stâlpii Gazetei Matematice“

„Stâlpii Gazetei Matematice“

Şi totuşi, în anul 1904, un profesor de matematici, membru al Redacţiei, depăşit de greutăţile materiale – salariile funcţionarilor publici se reduseseră drastic, cotizaţiile se încasau cu greutate – a propus, nici mai mult nici mai puţin, desfiinţarea Gazetei, împărţirea între redactori a capitalului strâns – puţin peste două mii de lei – şi … a cărţilor din bibliotecă! Declaraţia de desfiinţare a fost semnată de o parte dintre redactori, în marea majoritate a cazurilor semnăturile lor obţinându-se prin rea credinţă. Cei care nu semnaseră lansează o contradeclaraţie, prin care se arată că a sosit momentul clarificărilor sincere, că cei care nu vor să meargă mai departe sunt liberi să se retragă, iar cei care rămân să susţină, moral şi material, Gazeta, s-o facă la fel ca până în prezent. Răspunsurile scrise ale redactorilor s-au păstrat. Unele sunt memorabile: „Am dat cât am putut, dau cât pot şi voi da cât voi putea din timpul şi activitatea mea pentru Gazeta noastră“ (A. Davidoglu, A.G. Ioachimescu, Gh. Ţiţeica); „…Declar că chiar dacă s-ar dizolva actuala formaţiune pentru publicarea Gazetei Matematice, voi face totul ce mi-ar sta în putinţă pentru ca, fără nici o întârziere, să se înjghebeze o alta“ (I. Ionescu). Cei care nu au răspuns în scris au fost consideraţi retraşi. Al 10-lea an al Gazetei va începe cu 14 redactori …
Societatea Gazeta Matematică. Casa Gazeta Matematică. (Perioada 1909 – 1949)
S-a văzut că organizarea „patriarhală“ a Gazetei era vulnerabilă, aceasta putând fi ameninţată şi din interior – anul 1904 a fost un exemplu – dar şi din exterior. Capitalul strâns cu atâta trudă şi atâtea renunţări trebuia pus cumva la adăpost.
În ultima zi din august 1909, la o şedinţă a redacţiei ţinută la via lui Ion Ionescu, la Valea Călugărească, s-a hotărât înfiinţarea Societăţii Gazeta Matematică. O notiţă pe numărul din septembrie al revistei anunţa: „Cu începere de la 1 septembrie 1909 Redacţia Gazetei Matematice a fost transformată în Societate…“, iar pe pagina a 2-a se publica lista membrilor Societăţii.
Au fost întocmite Statutele Societăţii, cuprinzând 25 de articole. Art. 7 prevedea: „Nu există decât o categorie de membri: membri activi“, iar Art. 24: „Societatea se va dizolva când membrii ei nu vor fi scos Gazeta Matematică în timp de 3 luni, fără motive temeinice“.
Adunarea Deputaţilor aprobă proiectul de lege privind înfiinţarea Societăţii la 5 aprilie 1910, cu 65 bile albe şi 3 bile negre, iar Senatul, la 27 noiembrie 1910, cu 45 de bile albe şi una neagră. Era de mirare rezultatul votului în cele două Camere, având în vedere „… câtă lume este certată cu matematica încă de pe timpul când o învăţau ca şcolari!“, comentează, cu bonomie şi haz, Ion Ionescu. În şedinţa de la Senat, marele Spiru Haret face prima apreciere „cu greutate“ a Gazetei: „… a contribuit mai mult decât orice altă instituţiune pentru dezvoltarea şi întărirea învăţământului matematicilor“.
Societatea Gazeta Matematică îşi începe activitatea cu 21 membri, dintre care 12 ingineri, unii dintre ei fiind şi profesori, de regulă la Şcoala de Poduri şi 9 profesori, majoritatea la universităţile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Numărul lor creşte, ajungând până la intrarea României în război (1916) la 49.
După înfiinţare, Societatea era condusă, ca şi revista, de 2 delegaţi desemnaţi (aleşi) şi de un casier, care era, de fapt, administratorul revistei. Celorlalţi membri li s-au distribuit sarcini pe probleme. Astfel, exista un delegat pentru convocarea bilunară a redactorilor, un delegat pentru primirea şi repartizarea manuscriselor (de regulă, cu domiciliul în Bucureşti), un delegat pentru tipărirea revistei, mai mulţi delegaţi pentru cercetarea notelor, articolelor, recenziilor şi problemelor primite şi redactarea celor rezolvate. Pentru fiecare ramură a matematicii existau delegaţi speciali: delegat pentru aritmetică, delegat pentru geometrie etc. Raportor pentru concursuri a fost mereu Gh. Ţiţeica.
Numărul de pagini al revistei creşte şi el, la 32 şi mai apoi la 40, în 1912. În acelaşi an numărul de abonamente ajunge la 410, preţul unui abonament fiind de 7 lei.
Cuprinsul Gazetei se îmbogăţeşte cu noi rubrici, de la Articole, Note matematice, Chestiuni de examen, Bibliografii, la Cereri, Diverse, Probleme rezolvate, Probleme propuse, Rubrica rezolvitorilor. Sunt cuprinse aproape toate domeniile matematice: aritmetica şi teoria numerelor, algebra, geometria (sintetică, analitică, diferenţială, descriptivă), trigonometria, analiza etc. O statistică arată că geometria a fost, de departe, domeniul predilect al autorilor de articole.
Rubrica Exerciţii conţinea probleme mai uşoare, în mare parte originale, ale căror soluţii nu erau publicate.
După apariţia ultimului număr din anul XXI (al Gazetei) începe Primul război mondial. Din anul următor apar la Bucureşti numai primele două numere, ocuparea oraşului de către trupele germane şi distrugerea tipografiei fac imposibilă apariţia revistei. În decembrie 1917, la locuinţa lui T. Lalescu din Iaşi se hotărăşte tipărirea revistei în capitala Moldovei, la tipografia „H. Goldner“, unde majoritatea lucrătorilor erau bătrâni şi infirmi. Ca să-i stimuleze la tipărirea Gazetei, T. Lalescu şi V. Teodoreanu le aduceau alimente din… raţiile proprii !
Numărul de pagini pe număr se micşorează şi apar disfuncţionalităţi mari în apariţia revistei: numărul din decembrie 1916 apare în aprilie 1917, iar nr. 3 din vol. XXII apare la sfârşitul războiului! Şi conţinutul articolelor este altul. Se scriu articole de balistică sau de aplicaţii ale matematicii în ştiinţele militare. Numărul 1 din vol. XXIII este deschis de vibrantul articol „Către ostaşii români“ şi este dedicat soldaţilor aflaţi în prima linie (Gazeta avea autorizaţia de a fi distribuită pe front).
Şedinţele redacţiei se ţin regulat, sub preşedinţia venerabilului profesor C. Climescu, iniţiatorul Recreaţiilor ştiinţifice.
Războiul a dus la pierderea multor colaboratori. Refacerea revistei se face treptat şi cu greutate. În anul 1929, o nefericită reformă a învăţământului distruge liceul trifurcat al lui Haret, făcând să dispară secţia reală. Nivelul cunoştinţelor de matematică ale elevilor scade dramatic. În anii 1930-31-32 nu se ţin concursurile Gazetei din lipsă de candidaţi!
Revista ajunge la numărul record de 610 pagini anual, dar diferenţa dintre conţinutul ei şi cel al programei şcolare se măreşte simţitor.
Coperta primului număr al Suplimentului cu exerciţii

Coperta primului număr al Suplimentului cu exerciţii

Aflat, ca preşedinte al comisiei de bacalaureat la un liceu craiovean, Gh. Ţiţeica, alarmat de nivelul scăzut de cunoştinţe al elevilor, propune apariţia unei publicaţii lunare adresată exclusiv elevilor de liceu. „Sesizarea Ţiţeica“, cum o numeşte dl. prof. Al. Popescu Zorica, este preluată de O. Ţino, care scoate, chiar cu împotrivirea de la început a lui Ion Ionescu, Gazeta Matematică – suplimentul cu exerciţii începând cu septembrie 1934, cu nouă numere pe an (nu apare în vacanţa de vară).
După patru decenii, istoria se repetă: şi Gazeta şi Suplimentul apar în urma unor examene cu rezultate alarmante!
Suplimentul conţine numai exerciţii propuse, exerciţii rezolvate şi numele rezolvitorilor, o „prelungire“ mai amplă a rubricii Exerciţii din Gazetă.
Materialul prezentat este structurat pe clase şi distribuit în funcţie de programa şcolară. Succesul este imediat, aducând Societăţii un venit de 30.000 lei. În timpul primului război mondial Gazeta Matematică a ştiut „…să poarte nestinsă numai o candelă din care să se poată aprinde mai târziu focurile sacre ale cugetărilor abstracte în România viitoare“.
Încă de prin anii 1920 se preconizează construcţia unui local al Gazetei Matematice. N. Nicolescu donează primii 500 lei în acest scop. Trei ani mai târziu Traian Lalescu propune lui Tancred Constantinescu, pe atunci Director General al Căilor Ferate, să doneze o parcelă dintr-un loc de lângă Gara de Nord pentru construcţia localului.
În anul 1924 se publică în Monitorul Oficial următoarele:
„Ferdinand I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, la toţi de faţă şi viitori, sănătate: Corpurile legiuitoare au votat şi adoptat şi Noi sancţionăm ce urmează:
Lege.
Articol unic. – Se ratifică înaltul decret regal Nr. 3714 din 20 iulie 1923, prin care direcţiunea generală C.F.R., Casa Muncii, este autorizată a ceda în mod gratuit Societăţii Gazeta Matematică parcela din Calea Griviţei nr. 158-60 în suprafaţă de 250 mp., pentru a-şi construi local, care să servească drept sediu al Societăţii.
Această lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 29 fevruarie anul 1924 şi s-a adoptat în unanimitate de 98 voturi.
Această lege s-a votat în Senat în şedinţa dela 10 Martie anul 1924 şi s-a adoptat cu majoritate de şasezeci şi opt de voturi, contra nouă (…).
Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului şi publicată în Monitorul Oficial.
Dat în Bucureşti, la 4 aprilie 1924, Ferdinand“
La fondurile strânse până atunci se adaugă 1 milion de lei daţi de la M. Manoilescu, subsecretar de stat la Finanţe, din fondurile culturale. Suma obţinută, plus dobânzile aferente, este suficientă pentru a construi parterul şi primul etaj al blocului de pe Calea Griviţei, nr. 158 (144 în prezent), care se va numi Casa Gazetei Matematice.
Pentru celelalte etaje se face angajament de coproprietate cu Casa Pensiilor a Tramvaelor Comunale Bucureşti. Ing. Aurel Ioanovici, membru al Societăţii, se oferă să facă lucrarea în cost. (O va face sub preţul stabilit, adăugând mobilier, lămpi, perdele … Drept „pedeapsă“, este ales membru în Delegaţia Societăţii şi sărbătorit la restaurantul „Modern“. Ion Ionescu face constatarea că: „… este prima dată când cineva, care îşi face casă, dă o masă în cinstea antreprenorului“).
Începută în septembrie 1933, este terminată în august 1934, iar în 27 ianuarie 1935, într-o duminică, este inaugurată. Sunt de faţă toţi cei patru „stâlpi“ ai Gazetei. „…Dintre toate problemele propuse în Gazeta Matematică n-a fost niciuna mai grea, mai frumoasă şi mai interesantă decât problema Casei Gazetei Matematice“, remarca Gh. Ţiţeica cu acest prilej.
Cu construcţia Casei, perioada „nomadă“ a Societăţii şi, implicit, a Gazetei, ia sfârşit. La noua adresă vin plicurile cu articole şi probleme din toată ţara, se înjghebează o frumoasă bibliotecă matematică, se ţin şedinţele bilunare ale redacţiei. Dar vremurile vor aduce alte – nedorite – schimbări…
În 1950, Statul (de atunci) a preluat în mod abuziv, cu violenţă chiar, acest imobil, fără nici o formalitate. Biblioteca s-a risipit, ca fumul, nu se ştie unde…
 Casa Gazetei Matematice Calea Griviţei 158 (144)<br />
Casa Gazetei Matematice
Calea Griviţei 158 (144)

Statul (de acum) n-a făcut nimic ca să îndrepte nedreptatea. Ba, dimpotrivă! După 1990, în mod abuziv, etajul I a fost vândut unor persoane particulare. Un dosar, de-acum prăfuit, aşteaptă, în arhivele Primăriei Capitalei, soluţionarea…
Este locul aici să amintim despre o moştenire testamentară, donaţie a lui Ion Ionescu, decedat în 17 septembrie 1947. În testamentul său se stipulează că „…Averea mea se compune din casele mele din Bucureşti, Str. Răsuri nr. 25, pe care le-am cumpărat…în 1938. Aceste case le las în plină proprietate şi fără nici o sarcină, Societăţii Gazeta Matematică, cu dorinţa expresă de a se înfiinţa în ele o sală de lectură ştiinţifică pentru elevii liceelor din Bucureşti…“ După ce se precizează care camere din casă vor fi afectate pentru lectură, în testament se continuă: „Actualul dormitor cu dependinţele casei…le las unui membru al Gazetei Matematice, care să se oblige a îngriji de sala de lectură şi care să nu aibă copii, care să umble prin acele săli…“. Etajul şi magazia sunt prevăzute, gospodăreşte, pentru închiriere, de unde să provină venituri pentru impozite, taxe, întreţinere, iluminat şi încălzit. „Casa de citire Ion Ionescu“ chiar a funcţionat până în 1949 – 1950, când, în acelaşi fel ca şi localul din Calea Griviţei, trece în proprietatea statului. În 1997 Societatea reuşeşte să obţină casa înapoi, deteriorată şi cu chiriaşi cu tot, care stau şi acum în ea, cu forme legale…
Anul 1935 este anul primului mare jubileu al Gazetei Matematice. Apare – cu 4600 lei strânşi de la redactori – volumul omagial „Gazeta Matematică, 1895-1935, Istorie - învăţăminte“, – cel de al 11-lea volum din colecţia „Biblioteca Gazetei Matematice“ – în care Gh. Ţiţeica, Ion Ionescu, A. Ioachimescu, Al. Bunescu, I. Chitulescu, I. Linteş, C. Ionescu-Bujor, C. Mateescu, O.N. Ţino, Gr. Zapan, I. Buşilă şi G. Buicliu fac o amplă şi exactă radiografie a „fenomenului Gazeta Matematică“, stabilind, cu precizie, tact şi… modestie, rolul revistei în crearea şi dezvoltarea şcolii matematice româneşti. Gh. Ţiţeica scria, cu acest prilej, că şcoala românească este produsul mai multor factori: înfiinţarea celor două universităţi (Iaşi şi Bucureşti), crearea Şcolii de Poduri şi Şosele, apariţia primilor doctori în matematică de la Paris (S. Haret, C. Gogu, D. Emmanuel), şi apariţia celor două reviste: Recreaţii ştiinţifice şi Gazeta Matematică. Cea din urmă, care a reuşit să treacă prin vitregia vremurilor, a provocat răspândirea unei culturi matematice elementare temeinice, pe care se putea clădi în continuare. La succesul pe care 1-a avut, la timpul său, reforma lui Haret cu secţia reală a liceului, a contribuit, în mod hotărâtor, şi Gazeta Matematică.
Tot în volumul jubiliar din 1935 se relevă rolul Gazetei în dezvoltarea activităţii inginereşti în România. Din cei 174 de membri ai Societăţii Gazeta Matematică nominalizaţi în tabelul din Nr. 1 al volumului XLI, 113 sunt ingineri, iar până la acea dată apăruseră în revistă 78 de articole cu aplicaţii directe în inginerie.
Maiorul I. Linteş scrie un documentat articol despre rolul Gazetei Matematice în formarea militarilor. Au fost, în cei 40 de ani, colaboratori ai revistei – autori de articole sau propunători sau rezolvitori de probleme – 36 de generali, 75 de colonei, alţi 208 ofiţeri, cu grade mai mici.
Nici al doilea război mondial nu opreşte apariţia Gazetei.
În anul 1945 Gazeta Matematică îşi sărbătoreşte semicentenarul în condiţii mai austere. Apare volumul omagial „Gazeta Matematică (decada a 5-a). Istoric-învăţăminte“ (286 pagini), se bat 502 medalii de argint şi bronz, se emit 400000 de mărci poştale dedicate acestui eveniment. Se organizează, de asemenea, o expoziţie de carte matematică la Institutul de Statistică din Bucureşti. Despre semicentenarul Gazetei se aminteşte şi în amfiteatrul „Spiru Haret“ al Facultăţii de Matematică din Bucureşti, unde se deschide, la 28 octombrie 1945, al 3-lea Congres al Matematicienilor Români.
La slujba de pomenire pentru cei dispăruţi în timpul războiului, ţinută la Biserica Albă din Bucureşti cu o zi înainte, participă, din partea Societăţii: D. Pompeiu, M. Nicolescu, Petre Sergescu, A. Stan, N. Ciorănescu, G. Simionescu, V. Alaci, Al. Bunescu, G. Buicliu, N. Abramescu, C.I. Ţiu.
În numărul din 15 septembrie 1945 al Gazetei a apărut un amplu articol al generalului G. Buicliu. La acea dată, din cei zece întemeietori ai Gazetei mai erau în viaţă Ion Ionescu şi Tancred Constantinescu.
La sfârşitul acestei perioade, în Gazetă au apărut peste 1000 de articole şi aproximativ 6600 de probleme, dintre care, peste 5000 cu soluţii publicate în paginile revistei.
Cutremurul social care se produce acum va duce la restructurarea majoră a învăţământului românesc. Reforma învăţământului din 1948 obligă pe toţi elevii de vârstă şcolară să frecventeze şcoala. Gazeta Matematică se pregăteşte să devină revista sutelor de mii de elevi, a profesorilor lor, o revistă de masă.

Premiile şi concursurile Gazetei Matematice

Despre premiile şi bursele gestionate de Gazeta Matematică vreau să amintesc câteva şi să mă opresc, cu deosebire, la unul anume.
Primul premiu s-a numit Premiul H. Capriel şi a fost înfiinţat de către colegii de şcoală ai inginerului; avea o valoare de 250 lei (după 1921, de 500 lei) şi se acorda studenţilor pentru cea mai bună lucrare de matematici superioare publicată în Gazetă. S-a acordat, succesiv, lui Şerban Gheorghiu (Universitatea Bucureşti), T. Tănăsescu (Şcoala Politehnică Bucureşti) şi Tiberiu Popoviciu (Universitatea Cluj).
Premiul V. Conta, în valoare de 200 lei, se acorda pentru cel mai bun articol de filosofie matematică sau de matematici pure. L-au primit, printre alţii, D.V. Ionescu, Gr. Zapan, Miron Nicolescu.
Premiul V. Cristescu, înfiinţat de Gazeta Matematică în memoria ilustrului său membru fondator, se acorda pentru cel mai bun articol din geometria triunghiului sau trigonometrie. A fost acordat o singură dată, lui N.N. Mihăileanu, (de fapt, premiul a fost creditat de Gheorghe Miron şi Al. Nicolescu, „sub acoperire“).
Un anonim acordă o bursă de 12.000 lei pentru un student meritoriu de la facultatea de matematici, colaborator al Gazetei. A fost primită de studentul Gh. Mihoc.
O altă bursă o acordă A.G. Ioachimescu pentru un student care face studii de matematică în străinătate. Bursa este primită de D.V. Ionescu.
Fondul Anghel Saligny are o istorie aparte. Fiind o vreme şi suplinitor al lui Anghel Saligny la catedra de poduri, Ion Ionescu a refuzat în mod repetat să primească bani pentru această muncă – aproximativ 13750 lei – „…întrucât legea cumulului nu permite ca cineva să aibă o funcţiune şi două catedre şi ceea ce nu este permis a se face pe faţă nu este bine să se facă în mod oricât de bine deghizat…! Aşa că se adresează Societăţii, şi cum suma provenea de la un fond votat de Cameră, propune înfiinţarea Fondului Anghel Saligny pentru tipărirea de cărţi de matematici aplicate sau cu cuprins tehnic! (Să nu se confunde cu Premiul Anghel Saligny, în valoare de 1000 lei, care se acorda primului reuşit la concursul de matematici superioare între elevii anului I sau ai anului preparator al Şcolii Politehnice din Bucureşti).
După 1950 apar şi alte premii, cu viaţă scurtă, însă.
În 1975, la „Concursul cu premii pentru probleme propuse“, câştigători sunt Marcel Ţena, Horia Banea, V. Lazarciuc. Şi mai aproape de prezent a fost „Concursul pentru cel mai bun articol metodic“, câştigat într-un an de D.M. Bătineţu.
În anul 1990 au fost înfiinţate două premii a câte 10.000 lei fiecare, de aceeaşi exigenţă şi valoare ca cele ale Academiei Române, pentru lucrări originale, Premiul Dimitrie Pompeiu şi Premiul Spiru Haret, precum şi cinci premii pentru lucrări de sinteză (2000 lei fiecare) şi alte cinci, de aceeaşi valoare, pentru lucrări ştiinţifice ale studenţilor.
Concursurile Gazetei le vom prezenta mai detaliat. Cele din 1902 şi 1904 au fost prin corespondenţă, fiind premiaţi cei cu activitate de rezolvitori deosebită. Primul premiu este obţinut de elevul Ovidiu Ţino, viitor colaborator şi important membru al redacţiei. Începând cu anul 1905 Concursul se ţine simultan în mai multe centre din ţară. Nu peste tot delegaţii Gazetei sunt întâmpinaţi cu prietenie. Ion Ionescu, delegat pentru Bârlad, îşi aduce aminte că, ajungând la liceul unde trebuia să se ţină concursul, nu a găsit sala închisă, dar a găsit-o … goală! Este anunţat că în acea zi directorul programase o serbare şcolară, că elevii nu se vor putea prezenta la concurs. Ion Ionescu nu renunţă: „… Am delegaţie de la Gazeta Matematică să stau patru ore în această sală şi voi sta, chiar dacă nu vine nici un candidat“. Până la urmă concursul s-a ţinut …
Din anul 1909, concursul se va ţine la Bucureşti, după o prealabilă selecţie. Erau admişi elevii „…care, prin activitatea lor la Gazeta Matematică sau alte reviste similare dovedesc că au matematicile printre studiile lor de predilecţiune“. Cererile de înscriere se trimiteau direct lui Ion Ionescu şi trebuiau să specifice „… dacă (elevul, n.n) dispune de mijloace pentru a veni în Bucureşti şi, dacă are, unde poate fi găzduit şi întreţinut pe timpul concursului“, mai mult, trebuia să precizeze „…la ce materie de matematici din clasa în care urmează voieşte a da proba practică şi la care (alta) voieşte a da proba teoretică“. De o mare audienţă se bucurau probele orale, la care candidatul trebuia să facă dovada cunoştinţelor în faţa unor săli arhipline! Concursul se ţinea în vacanţa de Paşte.
Au existat şi … sponsori (pe vremea aceea se numeau altfel…). Concurenţii primeau din partea Ministerului Lucrărilor Publice bilete gratuite pe C.F.R., pentru a le facilita participarea la concurs; Spiru Haret, de câte ori a fost ministru al Instrucţiunii Publice, abona licee din ţară la Gazetă; de subvenţii consistente s-a bucurat revista şi în perioada când Ion Banciu, fostul profesor al lui Dan Barbilian, era funcţionar superior la acelaşi minister.
Este locul aici să amintim gestul similar – şi singular – făcut, mult mai târziu, de către Comisia Naţională a României pentru UNESCO, la iniţiativa domnului Alexandru Mironov, care a abonat 3300 de şcoli din mediul rural pe întregul an 2004 la Gazeta Matematică!
Printre premianţii concursului Gazetei din acea perioadă menţionăm elevii: Dan Barbilian, Petre Sergescu şi Şerban Gheorghiu (1912), Miron Nicolescu (1921), Nicolae Ciorănescu (1922), Grigore C. Moisil (1923), Tiberiu Popoviciu (1923, 1924), Traian Angelescu (1924). De regulă, la concurs se prezentau 30-35 de candidaţi. Numărul premianţilor era destul de mare, uneori ajungând la jumătate din numărul participanţilor.
După 1949, concursurile Gazetei au fost sistate. Apar olimpiadele de matematică ale elevilor, structurate pe etape (locală, judeţeană, naţională). La început a existat şi Olimpiada micilor matematicieni pentru elevii claselor V-VII (VIII), mai apoi, la clasele V-VI s-a desfiinţat etapa republicană.
În anul 1959, la iniţiativa României, s-a organizat la Bucureşti şi Braşov, prima Olimpiadă Internaţională de Matematică. La primele ediţii au participat numai elevi din ţările socialiste, cu vremea, aria participării s-a extins, numărul ţărilor participante ajungând la aproximativ 90. Rezultatele româneşti au fost, în marea majoritate a cazurilor, meritorii; în anul 2005, de exemplu, cei şase componenţi ai echipei României au obţinut patru medalii de aur, una de argint şi una de bronz! În toate marile centre ştiinţifice din ţară sau din străinătate – de învăţământ sau de cercetare – există (cel puţin) un fost câştigător al olimpiadelor naţionale sau un component al lotului olimpic.
Concursul Gazetei se reia în anul 1980, la iniţiativa acad. Nicolae Teodorescu (concursul, în prezent, îi poartă numele) sub numele de Concursul anual al rezolvitorilor, întâi numai pentru elevii de liceu, mai apoi, din 1988, şi pentru elevii din ultimele clase gimnaziale. Apare şi o nouă rubrică în Gazetă: Probleme pentru concurs. La început Concursul Rezolvitorilor era precedat de o tabără-concurs, deosebit de benefică pentru concurenţi. Cu vremea, s-a renunţat la tabără, cum s-a renunţat şi la Gala Laureaţilor, care se desfăşura, an de an, la Mangalia.
De aproximativ 10 ani concursul are loc, timp de trei zile, la Piteşti, cu sprijinul constant al Facultăţii de matematică – informatică din oraş şi a profesorilor (aproape mereu aceeaşi!) argeşeni.
În ultimele două decenii au apărut concursuri organizate de filialele Societăţii, în majoritatea judeţelor ţării.
E greu să participi la toate, dar, pe plan local sau interjudeţean, acestea constituie stimulări necesare ale spiritului mereu cercetător al elevilor şi profesorilor noştri.
La concursuri se întâlnesc tineri şi adulţi care se ştiu din paginile Gazetei, se leagă prietenii durabile, se realizează armonia şi solidaritatea între generaţii. Valoarea lor instructivă este incontestabilă.
Gazeta Matematică în perioada 1949-1989
Adunarea generală a Societăţii Gazeta Matematică cine să ştie că va fi ultima? – aprobă, la 21 februarie 1949, cererea de admitere, ca membru – al 539-lea – a prof. Aristide Halanay. În primăvara aceluiaşi an, Prezidiul Academiei Republicii Populare Române hotărăşte desfiinţarea Societăţii Române de Ştiinţe, iar secţiile de matematică şi fizică ale acesteia, reunite cu Societatea Gazeta Matematică vor forma Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice (S.S.M.F.).
 Revista matematică şi fizică coperta primului număr

Revista matematică şi fizică
coperta primului număr

Gazeta Matematică – serie nouă

Gazeta Matematică – serie nouă …
La şedinţa de constituire a noii Societăţi – 30 mai 1949 – a fost ales primul Consiliu (39 de membri), incluzând şi Biroul (8 membri). Ca preşedinte a fost ales acad. Grigore C. Moisil.
Gazeta pe anul 1948-49 a apărut cu numai 9 numere. Secretariatul GazeteiG. Buicliu, C. Ionescu-Bujor, G. Simionescu, O. Ţino, ca să dăm câteva nume – a fost dizolvat. În vara aceluiaşi an apare primul număr al revistei Gazeta Matematică şi Fizică, având subtitlul „Revistă pentru studiul şi răspândirea ştiinţelor matematice şi fizice“, cu completarea: Anul I (vol. 55), Serie nouă a Gazetei Matematice fondată în anul 1895, nr. 1 - iunie 1949. Suplimentul cu exerciţii este suprimat. În martie 1950 apare numărul 1 al unei noi reviste: Revista matematică şi fizică, destinată elevilor şcolilor medii, fără precizarea că aceasta ar ţine locul Suplimentului. Cele două reviste se vor numi, începând cu martie 1954, Gazeta Matematică şi Fizică, Seria A, a doua, Gazeta Matematică şi Fizică, Seria B, iar, începând cu anul 1964, odată cu înfiinţarea Societăţii de Ştiinţe Matematice (S.S.M.), revistele se vor numi Gazeta Matematică, Seria A şi Gazeta Matematică, Seria B.
După dispariţia, în 1973, a Preşedintelui S.S.M., acad. Gr. Mosil, la cârma Societăţii vine acad. N. Teodorescu, care va rămâne în această funcţie toată viaţa (până în 2000, ultimii ani fiind Preşedinte de onoare pe viaţă).
Redacţiile celor două reviste şi-au stabilizat adresele abia în 1955, când acestea ajung pe Str. Academiei, nr. 14, în localul Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti, unde se află şi în prezent.
Rezolvitorii de probleme, la început puţini – 90 în 1950 – se înmulţesc cu vremea, ajungând la câteva mii în 1974. Fiecare număr conţinea câteva pagini bune cu numele rezolvitorilor scrise mărunt, ordonate alfabetic pe localităţi.
Tirajul a crescut vertiginos, ajungând la mai mult de 50.000 de exemplare în 1974, ba chiar 120.000-140.000 exemplare în jurul anilor ’80. Revista devenise rentabilă, sumele încasate ajutând şi la susţinerea altor societăţi ştiinţifice.
Cu toate acestea, în 1974, oficialităţile hotărăsc desfiinţarea Gazetei Matematice Seria A şi transformarea Seriei B în revistă … trimestrială! Este meritul acad. N. Teodorescu de a convinge pe cei în drept că hotărârea este păgubitoare din toate punctele de vedere, că se va ajunge la dispariţia Gazetei şi desfiinţarea Societăţii. Câştigul este numai parţial, Gazeta Seria B rămâne revistă lunară, dar Gazeta Seria A va rămâne desfiinţată. Va apare din nou, trimestrial, începând cu 1980.
Începând cu 1983, apare şi rubrica Probleme pentru ciclul primar, primită bine de către elevi şi învăţători.
Gazeta Matematică după 1990. Centenarul Gazetei.
Imediat după 1990, tirajul ambelor reviste scade vertiginos, tipărirea şi difuzarea lor se face cu tot mai mare dificultate. În cel de-al 110-lea an al apariţiei sale, Gazeta Matematică Seria B se tipăreşte în 8000 de exemplare, iar Seria A în 700 de exemplare. Un loc aparte în această perioadă a fost sărbătoarea centenarului revistei. Programul jubiliar Centenarul Gazetei Matematice s-a desfăşurat pe tot parcursul anului 1994-1995. A fost realizat numărul jubiliar al Gazetei Matematice (nr. 9/sept. 1995), au fost tipărite: Afişul jubiliar, Diploma jubiliară, Timbrul jubiliar şi 6 întreguri poştale. Mai amintim Medalia jubiliară, insigna şi ştampila jubiliară. A avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifico-metodice iar la Palatul Parlamentului a fost ţinută Adunarea jubiliară, cu participarea a peste 200 de membri S.S.M. din toate zonele ţării.
 Cea mai recentă apariţie în Colecţia <em>Biblioteca S.S.M.R.


Redacţia Gazetei Matematice

Scrie Redacţiei
Dacă ai cont de utilizator pe acest site, poţi scrie unuia dintre redactori sau întregului colectiv redacţional.

Comitetul de redacţie

Preşedinte: Laurenţiu Panaitopol

Membri

Dorin Andrica
D.M. Bătîneţu-Giurgiu
Vasile Berinde
Dan Brânzei
Constantin Caragea
Marcel Chiriţă
Ion Cicu
Alexandru Constantinescu
Gheorghe Eckstein
Radu Miculescu
Mihai Miculiţa
Liliana Niculescu
Eugen Păltănea
Vasile Pop
Gheorghe Szőllősy
Marian Tetiva


Redacţia

Redactor şef: Marcel Ţena
Redactori principali
Marian Andronache
Ilie Iliescu
Liviu Pârşan
Dinu Şerbănescu

 



 

Colegiul redacţional, între anii 1950-1999

Redactia Gazetei Matematice, revista de cultura matematica pentru tineret
1950-1999

 

Redactori sefi

1956-1968 Sacter O.
1969-1974 Ionescu-Tiu Constantin
1974-1975 Parsan Liviu
1996-1999 Tena Marcel

 

Redactori sefi colaboratori externi

1976-1980 Rogai Elifterie

 

Redactori sefi cu delegatie

1980-1995 Teodorescu Nicolae

 

Redactori sefi adjuncti

1956-1963 Atanasiu Virgil
1956-1968 Ionescu-Tiu Constantin
1956-1957 Maurer Iuliu

 

Redactori principali

1965-1970 Gh. N. Rizescu
1974-1978 Ionescu-Tiu Constantin
1972-1999 Iliescu Ilie
1976-1977 Georgescu Iulica
1978-1980 Batinetu-Giurgiu Dumitru
1993-1995 Batinetu-Giurgiu Dumitru (colaborator)
1981-1995 Tena Marcel
1988-1996 Constantinescu Alexandru
1996-1999 Andronache Marian
1996-1999 Serbanescu Dinu
1978-1999 Parsan Liviu

 

Redactori principali onorifici

1978-1992 Ionescu-Tiu Constantin
1980-1993 Rogai Elifterie

 

Redactori

1970-1974 Parsan Liviu
1976-1977 Parsan Liviu
1970-1972 Radu Dan - din 1995 redactor sef la Gazeta Matematica - seria A
1970-1973 Batrinetu-Giurgiu Dumitru
1970-1972 Iliescu Ilie
1973-1976 Georgescu Iulica
1975-1980 Serban Virgil
1978-1993 Balaci Liliana
1981-1988 Constantinescu Alexandru