Societatea de Stiinte Matematice din Romania

Societatea de Ştiinţe Matematice din România (S.S.M.R.), sub diferitele denumiri purtate în decursul anilor (Societatea Gazeta Matematică (S.G.M.), Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice (S.S.M.F.), Societatea de Ştiinţe Matematice (S.S.M.)) a fiinţat în temeiul Statutului S.G.M. din anul 1910, cu modificările aduse în anul 1932, al Statutului S.S.M.F. adoptat în anul 1949, al Statutului S.S.M. adoptat în 1964, cu modificările aduse în anul 1975 şi al Statutului S.S.M.R. adoptat în anul 1995.


Statutul Societăţii de Ştiinţe Matematice din România

Societatea de Ştiinţe Matematice din România (S.S.M.R.), sub diferitele denumiri purtate în decursul anilor (Societatea Gazeta Matematică (S.G.M.), Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice (S.S.M.F.), Societatea de Ştiinţe Matematice (S.S.M.)) a fiinţat în temeiul Statutului S.G.M. din anul 1910, cu modificările aduse în anul 1932, al Statutului S.S.M.F. adoptat în anul 1949, al Statutului S.S.M. adoptat în 1964, cu modificările aduse în anul 1975 şi al Statutului S.S.M.R. adoptat în anul 1995.

Ca urmare a modificărilor aduse prin Actele adiţionale din anii 2004 şi 2005, în conformitate cu dispoziţiile O.G. 26/2000, modificată şi completată cu O.G. 37/2003 cu privire la asociaţii şi fundaţii, Societatea de Ştiinţe Matematice din România adoptă prezentul statut.

Titlul I

Numele Societăţii

Art.1 - Societatea de Ştiinţe Matematice din România, denumită în continuare prescurtat “Societatea”, este o Asociaţie, funcţionează cu sediul central în Bucureşti, Str. Academiei, nr. 14, Sector 1, pe o perioadă nelimitată. “Societatea” este o persoană juridică de drept privat, are un caracter apolitic şi neguvernamental, fără scop patrimonial.

Titlul II

Scopul Societăţii

Art.2 - Scopul Societăţii este:

a) Să contribuie la răspândirea cunoştinţelor matematice;

b) Să sprijine pregătirea ştiinţifică a membrilor săi;

c) Să stimuleze activitatea de cercetare ştiinţifică şi metodico-didactică a profesorilor de matematică din învăţământul de toate gradele;

d) Să cultive în rândurile tineretului interesul şi dragostea pentru matematică şi să-l îndrume spre cercetări originale;

e) Să participe la dezbaterea stării generale a învăţământului matematic românesc;

f) Să militeze pentru realizarea, în cadrul societăţii civile, a unei atitudini corecte faţă de matematică, în general, faţă de profesiunea de matematician, în special.

Art. 3 - Pentru a-şi atinge scopul, Societatea îşi propune:

a) Să continue publicarea revistei centenare “Gazeta Matematică” - publicaţie lunară pentru tineret;

b) Să editeze publicaţii periodice cu caracter metodic şi metodologic adresate celor care predau discipline matematice;

c) Să editeze publicaţii care să prezinte rezultate noi obţinute de unii cercetători în cercetarea matematică;

d) Să editeze lucrări de matematici cu caracter teoretic şi/sau cu aplicaţii practice, în colecţia “Biblioteca Societăţii de Ştiinţe Matematice din România”;

e) Să organizeze concursuri pentru elevi şi studenţi;

f) Să acorde premii şi distincţii pentru rezultate deosebite în cercetarea ştiinţifică, în activitatea didactică şi pentru promovarea matematicii în societate;

g) Să organizeze sesiuni ştiinţifice, colocvii, simpozioane, conferinţe de informare, schimburi de experienţă cu teme de matematică, cursuri de vară;

h) Să întreţină relaţii de colaborare cu alte societăţi ştiinţifice din ţară sau din străinătate, inclusiv prin schimburi de cărţi, reviste sau alte publicaţii; să editeze, să publice şi să difuzeze cărţi şi reviste de specialitate, să sprijine editarea, publicarea şi difuzarea unor astfel de materiale în România şi în lume, inclusiv prin desfăşurarea de activităţi de comerţ exterior.

i) Să folosească orice alte mijloace potrivite pentru realizarea scopului Societăţii, aşa cum a fost enunţat.

Titlul III

Membrii Societăţii

Art. 4 - Pot fi membri ai Societăţii:

a) licenţiaţii în ştiinţe matematice;

b) licenţiaţii în alte ştiinţe care au preocupări în domeniul matematicii, precum şi licenţiaţii în arte care folosesc matematica în creaţia lor artistică;

c) absolvenţii cu diplomă ai universităţilor tehnice sau ai unor academii sau institute tehnice militare;

d) studenţii facultăţilor de matematică, informatică, ai institutelor tehnice, economice, etc.;

e) învăţătorii cu preocupări deosebite pentru studiul matematicii.

Art. 5 - Persoanele care doresc să devină membri ai Societăţii solicită înscrierea printr-o cerere adresată comitetului filialei Societăţii din localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, sau din localitatea cea mai apropiată.

Cererile de înscriere se discută şi se aprobă în şedinţe ale comitetului filialei şi se ratifică de adunarea generală a membrilor filialei.

Art. 6 - Nu pot deveni membri ai Societăţii persoanele cunoscute ca nefăcând cinste profesiei pe care au îmbrăţişat-o (o slabă pregătire profesională dovedită prin contestarea lor de către elevi, studenţi şi părinţii acestora sau care au avut în societate o comportare scandaloasă).

Art.7 - Membrii Societăţii au următoarele drepturi:

a) Să participe la acţiunile (manifestările) organizate de Societate sau de filialele sale;

b) Să prezinte în cadrul acţiunilor (manifestărilor) organizate de Societate comunicări ştiinţifice sau metodice din domeniul ştiinţelor matematice;

c) Să solicite Societăţii sprijin în finalizarea unor lucrări de cercetare personală sau în publicarea rezultatelor cercetărilor lor în publicaţiile Societăţii;

d) Să propună spre publicare probleme, articole şi note în revista Gazeta Matematică şi în celelalte publicaţii ale Societăţii;

e) Să participe, cu vot deliberativ, la adunările generale ale filialei din care fac parte;

f) Să-şi depună candidatura sau să fie propus drept candidat la alegerile pentru organele de conducere ale filialei şi/sau ale Societăţii, precum şi să propună candidaţi pentru aceste organe;

g) Să fie aleşi în comitetul filialei din care fac parte;

h) Să fie aleşi ca delegaţi la Conferinţa Naţională a Societăţii şi să participe la lucrările acesteia, cu vot deliberativ;

i) Să fie aleşi în Consiliul Societăţii şi în Biroul acestuia;

j) Cheltuielile pe care membrii Societăţii le fac cu deplasarea la adunările generale ale filialei, la Conferinţa Naţională a Societăţii, precum şi la şedinţele Consiliului Societăţii sau la şedinţele Biroului acestuia, vor fi decontate, după caz, de către filiala sau Consiliul Societăţii în limita fondurilor de care dispun.

Art. 8 - Membrii Societăţii au următoarele îndatoriri:

a) Să respecte prevederile Statutului Societăţii şi să ducă la bun sfârşit însărcinările primite în cadrul Societăţii sau a filialei căreia îi aparţin;

b) Să susţină material Societatea prin plata unor cotizaţii anuale şi prin abonarea la cel puţin una dintre publicaţiile sale. La înscrierea în Societate, membrii ei depun o taxă de înscriere. Cuantumul taxei de înscriere şi al cotizaţiei anuale sunt stabilite de Conferinţa Naţională a Societăţii şi pot fi modificate prin hotărâri ale Consiliului Societăţii. Cotizaţia studenţilor membri ai Societăţii este de 50% din cotizaţia generală a membrilor. Conferinţa Naţională poate hotărî ca membrii Societăţii care au cotizat un anumit număr de ani să plătească cotizaţii diminuate sau să fie scutiţi de plata cotizaţiei de membru.

c) Să se încadreze într-una din formele de activitate ale Societăţii şi să acţioneze în toate împrejurările pentru realizarea scopului Societăţii.

Art. 9 - Membrii Societăţii care, din diferite motive, doresc să părăsească Societatea trebuie să anunţe în scris comitetul filialei din care fac parte despre hotărârea lor, indicând şi data retragerii.

Art.10 - Membrii Societăţii care rămân în restanţă cu plata cotizaţiei de membru pe timp de doi ani sunt consideraţi de drept retraşi din Societate.

Art.11 - Un membru al Societăţii care, prin atitudinea, comportarea şi faptele sale aduce prejudicii morale sau materiale Societăţii, poate fi exclus din Societate cu o majoritate de 2/3 din voturile adunării generale a filialei din care face parte, într-o şedinţă la care a fost invitat să ia parte.

Titlul IV

Organizarea şi conducerea Societăţii

Art.12 - Societatea de Ştiinţe Matematice din România este organizată pe principiu teritorial în filiale. Acestea se organizează, în general, în toate judeţele ţării. în unele judeţe, în funcţie de particularităţile geografice şi administrative, precum şi de numărul de membri, se pot organiza mai multe filiale.

Art.13 - Forul suprem de conducere a Societăţii este Conferinţa Naţională, care are loc o dată la patru ani, cu participarea delegaţilor filialelor aleşi în acest scop în adunările generale ale acestora. Norma de reprezentare la Conferinţa Naţională a Societăţii se stabileşte la Biroul Consiliului Societăţii.

Art.14 - Conferinţa Naţională a Societăţii poate fi convocată şi în şedinţă extraordinară ca urmare a unei hotărâri a cel puţin 1/2 din numărul de membri ai Consiliului sau la cererea a cel puţin 1/3 din numărul filialelor sale.

Art.15 - Conferinţa Naţională a Societăţii este statutar constituită prin prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul delegaţilor aleşi (în adunările generale ale filialelor) şi ia hotărâri cu majoritatea de 2/3 a delegaţilor prezenţi.

Art.16 - Conferinţa Naţională a Societăţii are următoarele atribuţii:

a) analizează activitatea Societăţii de la precedenta Conferinţă Naţională şi aprobă ordinea de zi;

b) descarcă de gestiune Consiliul precedent şi comisia de cenzori;

c) stabileşte măsuri şi acţiuni menite să îmbunătăţească activitatea Societăţii şi a publicaţiilor ei;

d) aprobă Statutul Societăţii precum şi eventualele modificări şi completări la acesta;

e) alege şi revocă prin vot secret Consiliul Societăţii precum şi Comisia de cenzori;

f) dezbate probleme care privesc bunul mers al Societăţii puse în discuţie prin ordinea de zi anunţată sau ridicate în conferinţă şi ia hotărâri corespunzătoare.

g) înfiinţează filiale ale Societăţii.

Art. 161 - Asociatul care într-o anumită problemă supusă hotărârii Conferinţei Naţionale a Societăţii, este interesat personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţii săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi până la gradul al IV-lea inclusiv, nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot. Asociatul care încalcă aceste dispoziţii este răspunzător de daunele cauzate Societăţii, dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.

Hotărârile luate de Conferinţa Naţională a Societăţii în limitele legii, ale Actului Constitutiv şi/sau ale Statutului sunt obligatorii chiar şi pentru asociaţii care nu au luat parte la Conferinţa Naţională sau au votat împotrivă.

Hotărârile Conferinţei Naţionale contrare legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în Statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii Societăţii care nu au luat parte la Conferinţa Naţională sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.

Art.17 - între două conferinţe ale ei, Societatea este condusă de un Consiliu compus din 79-91 de persoane alese (prin vot secret) de Conferinţa Naţională a Societăţii, dintre membrii săi cu cotizaţia la zi, care şi-au depus candidatura sau dintre cei propuşi de filiale în adunările lor generale.

Art.18 - în adunările generale ale filialelor pentru alegerea delegaţilor la Conferinţa Societăţii se depun şi candidaturile membrilor lor pentru Consiliul Societăţii.

în afară de candidaturile depuse de către unii membri ai filialelor, adunările generale pot propune şi alte candidaturi, dar numai cu acordul celor în cauză.

Pentru Consiliul Societăţii fiecare filială prezintă cel puţin două propuneri de candidaţi.

Art.19 - înainte de data Conferinţei Naţionale, numele candidaţilor propuşi pentru Consiliul Societăţii vor fi aduse la cunoştinţa delegaţilor la Conferinţă.

Art. 20 - Odată cu Consiliul Societăţii, Conferinţa Naţională alege şi cinci cenzori, din care majoritatea este formată din membrii Societăţii. Membrii Biroului Consiliului Societăţii nu pot fi cenzori. Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii.

Art. 21 - Consiliul ales la Conferinţa Societăţii alege, la rândul său, prin vot secret, un Birou al Consiliului format din 14 membri, dintre membrii noului Consiliu.

Biroul Consiliului are următoarea alcătuire: - un preşedinte, care este şi preşedintele Societăţii; - un prim vicepreşedinte; - doi vicepreşedinţi; - un secretar general remunerat care răspunde de activitatea curentă şi de gestiunea bunurilor Societăţii; - un secretar general adjunct; - opt membri ai Biroului, cărora li se pot da, după nevoi, diferite însărcinări.

Art. 22 - Consiliul Societăţii se întruneşte o dată pe an în şedinţă ordinară şi ori de câte ori situaţia o impune, în şedinţă extraordinară. El are următoarele atribuţii:

a) alege, din rândurile lui, Biroul Consiliului Societăţii, potrivit prevederilor art.21;

b) ia măsuri pentru îndeplinirea hotărârilor Conferinţei Societăţii, discută şi aprobă programele anuale de activitate şi bugetul de venituri şi cheltuieli, la propunerea Biroului Consiliului;

c) stabileşte cuantumul cotizaţiei anuale a membrilor Societăţii, precum şi cel al taxei de înscriere;

d) elaborează regulamentul premiilor şi distincţiilor acordate de Societate, stabileşte numărul şi valoarea acestora;

e) stabileşte schema de încadrare cu personal salariat a Societăţii (numărul de posturi, natura lor, şi nivelul retribuţiilor între limitele legale);

f) convoacă, cu trei luni înainte, Conferinţa Naţională a Societăţii.

g) aprobă, între două Conferinţe Naţionale consecutive, înfiinţarea de filiale ale Societăţii.

Art.23 - Consiliul Societăţii îşi desfăşoară statutar şedinţele în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se iau cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

Art. 24 - Biroul Consiliului Societăţii se întruneşte în şedinţe de lucru o dată pe trimestru şi ori de câte ori situaţia o cere. El are următoarele atribuţii:

a) realizează conducerea curentă operativă, administrarea şi reprezentarea Societăţii;

b) convoacă, în şedinţe plenare, Consiliul Societăţii şi stabileşte ordinea de zi a acestor şedinţe;

c) prezintă Consiliului Societăţii şi Conferinţei Naţionale a Societăţii raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor Societăţii;

d) propune Conferinţei Naţionale, sau, după caz, Consiliului Societăţii, înfiinţarea de filiale, îndrumă şi sprijină activitatea filialelor;

e) asigură apariţia revistei Gazeta Matematică şi a celorlalte publicaţii ale Societăţii, precum şi difuzarea acestora;

f) stabileşte componenţa comitetului de redacţie al revistei Gazeta Matematică şi al celorlalte publicaţii ale Societăţii;

g) scoate la concurs posturile libere din ştatul de funcţiuni al personalului salariat al Societăţii, promovează în funcţii şi eliberează din funcţii salariaţii Societăţii;

h) organizează concursuri, manifestări ştiinţifice şi metodice de matematică şi aprobă regulamentele de desfăşurare ale acestora;

i) organizează schimburi de publicaţii în ţară şi străinătate;

j) verifică dacă alegerile în filiale s-au făcut cu respectarea prevederilor Statutului Societăţii;

k) urmăreşte activitatea filialelor, centralizează planurile de muncă şi rapoartele anuale.

încheie acte juridice în numele şi pe seama Societăţii: preşedintele, prim vicepreşedintele, secretarul general şi unul din vicepreşedinţi, care au şi dreptul de semnătură la unităţile bancare unde Societatea are conturi deschise.

Art. 25 - Biroul Consiliului Societăţii îşi desfăşoară statutar şedinţele în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor săi şi ia hotărâri cu majoritatea simplă a membrilor săi.

Art. 26 - Comisia de cenzori verifică gestiunea Societăţii şi informează semestrial Biroul şi o dată pe an Consiliul Societăţii asupra activităţii financiare a Societăţii.

Atunci când consideră necesar, comisia de cenzori poate solicita convocarea Biroului Consiliului Societăţii pentru prezentarea unor situaţii deosebite care impun luarea unor măsuri ce intră în atribuţiile acestuia. Comisia de cenzori prezintă rapoarte şi la Conferinţa Naţională a Societăţii.

Art. 27 - Pentru efectuarea unor lucrări administrative, redacţionale, editoriale şi de difuzare a publicaţiilor sale, Societatea are un personal salariat încadrat cu normă întreagă sau 1/2 normă, cu funcţia de bază la Societate sau prin cumul, precum şi colaboratori sau alt personal angajat temporar. Personalul salariat este direct subordonat secretarului general al Societăţii.

Art. 28 - Conducerea filialei se realizează de către adunarea generală a membrilor, care se convoacă o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie.

Art. 29 - Adunarea generală a filialei se convoacă de către comitetul filialei. La cererea a 1/3 din numărul membrilor filialei se poate organiza (convoca) şi adunarea generală extraordinară a filialei.

Art. 30 - Adunarea generală a filialei este statutar constituită în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor ei, iar hotărârile se iau cu majoritatea simplă a celor prezenţi.

Art. 31 - Adunarea generală a filialei Societăţii are următoarele atribuţii:

a) dezbate şi aprobă darea de seamă prezentată de comitetul filialei şi raportul comisiei de cenzori;

b) dezbate şi aprobă programul de activitate propus de comitetul filialei;

c) alege comitetul filialei precum şi comisia de cenzori la fiecare patru ani;

d) ratifică înscrierile de noi membri făcute de comitetul filialei;

e) alege delegaţii la Conferinţa Naţională a Societăţii conform normelor statutare de reprezentare şi propune candidaţi pentru Consiliul Societăţii.

Art. 32 - între două adunări generale de alegeri ale filialei, conducerea acesteia se exercită de către comitetul ei.

Art. 33 - Comitetul filialei este alcătuit din 7-11 membri şi are următoarea componenţă:

- un preşedinte, 1-2 vicepreşedinţi, un secretar, un casier; ceilalţi membri ai comitetului pot avea, după nevoi, diferite însărcinări.

Art. 34 - Comitetul filialei Societăţii are următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea filialei şi administrează fondurile acesteia;

b) întocmeşte programul de activitate al filialei pe baza programului Consiliului Societăţii introducând şi activităţi proprii;

c) convoacă adunarea genarală a filialei;

d) popularizează publicaţiile Societăţii şi participă la activitatea de contractare a abonamentelor la aceste publicaţii şi la alte forme de difuzare a lor;

e) desfăşoară, conform programului de activitate al Societăţii, manifestări ştiinţifice, didactice, concursuri;

f) face înscrieri de noi membri, pe care le supune spre ratificare adunării generale a filialei;

g) prezintă Biroului Consiliului Societăţii programele anuale de activitate proprii, dări de seamă anuale, rapoarte privind îndeplinirea anumitor hotărâri ale Consiliului Societăţii;

h) asigură încasarea cu regularitate a cotizaţiilor anuale şi ţinerea la zi a evidenţei membrilor şi operaţiilor financiare.

Art. 35 - Comisia de cenzori a filialei, formată din trei membri, verifică gestiunea filialei şi informează, cel puţin o dată pe an, comitetul filialei asupra activităţii financiare.

Atunci când consideră necesar, comisia de cenzori poate solicita convocarea comitetului filialei sau adunarea generală a acesteia pentru prezentarea unor situaţii deosebite care impun luarea unor măsuri urgente.

Art. 36 - Filialele Societăţii din centrele universitare acordă sprijin în buna desfăşurare a activităţii filialelor din raza lor de activitate.

Art. 37 Consiliul Societăţii poate demite, la propunerea Biroului Consiliului, comitetul unei filiale în următoarele cazuri:

a) desfăşurarea unor activităţi, în contradicţie cu Statutul Societăţii şi/sau care aduc prejudicii materiale şi morale filialei şi, implicit, Societăţii.

b) nerespectarea principiilor democratice în conducerea filialei.

Art. 38 - Lucrările (dezbaterile şi hotărârile) Conferinţei Naţionale a Societăţii, ale adunărilor generale ale filialelor, precum şi cele ale şedinţelor Consiliului Societăţii, Biroului Consiliului şi ale comitetelor filialelor sunt consemnate în procese verbale care se păstrează în arhiva Societăţii, respectiv a filialei.

Titlul V

Mijloacele Societăţii

Art. 39 - Pentru atingerea scopului său, Societatea de Ştiinţe Matematice dispune de:

a) munca voluntară şi dezinteresată a membrilor săi care nu sunt şi salariaţi ai Societăţii;

b) taxele de înscriere şi cotizaţiile anuale achitate de membrii săi;

c) sumele încasate din vânzarea publicaţiilor Societăţii (prin abonamente şi prin vânzarea liberă);

d) dobânzile bancare acordate sumelor depuse în conturi;

e) donaţii ale unor persoane fizice;

f) sponsorizări din partea anumitor organizaţii, instituţii sau alte persoane fizice şi juridice;

g) orice alte surse legale de venituri.

Art. 40 - Sumele provenite din plata taxelor de înscriere şi 50% din cele provenite din cotizaţiile anuale ale membrilor sunt vărsate lunar de către filiale Consiliului Societăţii într-un fond centralizat. Restul de 50% din sumele provenite din cotizaţii rămâne la dispoziţia filialelor şi este folosit pentru realizarea acţiunilor de felul celor prevăzute în Statutul Societăţii.

Art. 41 - Nici un membru retras sau exclus nu poate pretinde vreun drept asupra averii Societăţii.

Art. 42 - Manipularea fondurilor băneşti ale Societăţii şi administrarea patrimoniului ei se fac cu respectarea reglementărilor generale prevăzute de legile în vigoare.

Titlul VI

Dispoziţii generale

Art. 43 - Biroul Consiliului Societăţii poate acorda, cu ratificarea Consiliului, titlul de Membru de Onoare al Societăţii unor personalităţi marcante din domeniul matematicii, din ţară sau din străinătate, care au o contribuţie deosebită la progresul ştiinţelor matematice.

Art. 44 - Conferinţa Naţională a Societăţii poate acorda, la propunerea Consiliului Societăţii, cu votul a 2/3 din numărul delegaţilor prezenţi, titlul de Preşedinte de Onoare al Societăţii. Acest titlu se acordă pe viaţă.

Titlul VII

Dispoziţii finale

Art. 45 - Durata unui mandat în Consiliul Societăţii, în Biroul Consiliului Societăţii, precum şi în comitetele filialelor este de patru ani.

Art. 46 - După expirarea unui mandat, la alegerile următoare, cel mult 2/3 dintre membrii vechilor organe de conducere pot fi realeşi pentru un nou mandat.

Art. 47 - Membrii Societăţii care la data aprobării prezentului Statut sunt cu cotizaţia la zi se consideră ca membri cu drepturi depline fără a fi supuşi unei noi înscrieri.

Art. 48 - Membrii Consiliului Societăţii, ai biroului Consiliului Societăţii, precum şi cei ai comitetelor filialelor, aflaţi în funcţie la data aprobării prezentului Statut, pot să-şi depună candidatura sau pot fi propuşi în organele de conducere ale Societăţii la noile alegeri. în cazul în care aceştia vor fi aleşi, nu se va considera că ar deţine un nou mandat.

Art. 49 - Pentru a avea o evidenţă centralizată a membrilor Societăţii, filialele Societăţii transmit biroului Consiliului Societăţii listele nominale cu membrii înscrişi şi cu cotizaţia la zi şi comunică anual până cel mai târziu la 1 decembrie modificările survenite.

Art. 50 - S.S.M.R. îşi desfăşoară activitatea în România şi stabileşte legături ştiinţifice cu societăţi similare din alte ţări.

Titlul VIII

Dizolvarea şi lichidarea Societăţii

Art. 51 - Societatea se va dizolva:

a) de drept prin:

împlinirea duratei pentru care a fost constituită;

nerealizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;

imposibilitatea constituirii Conferinţei Naţionale sau a constituirii Consiliului Societăţii în conformitate cu statutul Societăţii, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit Statutului, Conferinţa Naţională sau, după caz, Consiliul Societăţii trebuia constituit;

reducerea numărului de membri sub limita fixată de lege, dacă acesta nu a fost complinit timp de 3 luni;

b ) prin hotărâre judecatorească, la cererea oricărei persoane interesate:

când scopul sau activitatea Societăţii a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;

când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

când Societatea urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;

când Societatea a devenit insolvabilă;

c ) prin hotărârea Conferinţei Naţionale;

Art. 52 - în cazul dizolvării Societăţii bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător. Data transmiterii bunurilor este cea a întocmirii procesului verbal de predare-primire, dacă prin acesta nu s-a stabilit o dată ulterioară.

Art. 53 - în cazurile de dizolvare arătate la Art. 51 pct a) şi b), lichidatorii vor fi numiţi prin însăşi hotărârea judecatorească. Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul Consiliului Societăţii încetează.

Lichidatorii, la intrarea în funcţie, efectuează inventarul şi încheie un bilanţ care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului.

Ei sunt obligaţi să primească şi să păstreze registrele şi orice alte acte ale Societăţii şi să ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei acestora.

Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul Comisiei de Cenzori.

Art. 54 - Lichidatorii au obligaţia de a continua operaţiunile juridice în curs, de a încasa creanţele, de a plăti creditorii, iar dacă numerarul nu este suficient, de a transforma şi restul activului în bani, procedând la vânzarea prin licitaţie publică a bunurilor mobile şi imobile.

Lichidatorii pot să realizeze numai acele operaţiuni noi care sunt necesare finalizării celor aflate în curs de derulare.

Art. 55 - Lichidatorii încheie operaţiunile şi remit celor în drept contul gestiunii numai după expirarea unui termen de 6 luni de la data publicării dizolvării Societăţii.

Art. 56 - După terminarea lichidării, lichidatorii sunt obligaţi ca în termen de două luni să depună bilanţul, registrul jurnal şi un memorandum, declarând operaţiunile de lichidare la Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor al judecatoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul Societatea şi să îndeplinească toate procedurile de publicare şi radiere din acest registru.

Art. 57 - Dacă în termen de 30 de zile libere de la depunerea bilanţului nu se înregistreaza nici o contestaţie, bilanţul se consideră definitiv aprobat şi lichidatorii, cu autorizarea judecătoriei, vor remite celor în drept bunurile şi sumele rămase de la lichidare, împreuna cu toate registrele şi actele Societăţii şi ale lichidării, după aceasta fiind consideraţi descărcaţi.

Art. 58 - Societatea încetează a avea fiinţă la data radierii din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. Radierea se face în baza actului constatator eliberat de lichidatori, prin care se atestă descărcarea acestora de obligaţiile asumate.

Istoricul Societăţii de Ştiinţe Matematice din România


 

1909 La sedinta redactorilor Gazetei Matematice ce a avut loc la via prof. Ion N. Ionescu de la Valea Calugarasca s-a hotarat constituirea Societatii Gazeta Matematica.
  Se declara infiintata Societatea Gazeta Matematica.
  Se anunta pe pagina a doua a nr. 1, anul XV al Gazetei Matematice membrii Societatii Gazeta Matematica, cu o nota explicativa. Membrii Societatii trec la elaborarea statutului pe baza caruia Societatea Gazeta Matematica sa devina o persoana juridica.
1910 Adunarea Deputatilor voteaza (61 bile albe, 3 negre) legea privind recunoasterea Societatii Gazeta Matematica.
  Senatul voteaza (45 bile albe, 1 bila neagra) legea si statutul Societatii Gazeta Matematica. Cu aceasta ocazie Spiru Haret a avut o scurta interventie.
  Regele Carol I promulga legea privind recunoasterea Societatii Gazeta Matematica prin decretul regal nr. 3798.
Administratia si redactia Societatii Gazeta Matematica era gazduita intr-o camera din Str. Manea Brutarul nr. 14, iar activitatile se desfasurau pe baza de voluntariat. Gh. Titeica este raportor pentru concursuri.
1920 Redactorul fondator N. Nicolescu face propunerea de colectarea a unui fond pentru construirea Casei Gazeta Matematica donand 500 lei.
1923 Traian Lalescu propune directorului Cailor Ferate, I. Constantinescu, cedarea unei parcele dintr-un loc din apropierea Garii de Nord, pentru construirea Casei Gazeta Matematica; Consiliul de Ministri si Adunarile Corpurilor Legiuitoare au validat propunerea, iar prin Decretul Regal nr. 3714 din 20 iulie, publicat in MO nr. 95/31.07.1923 Societatea Gazeta Matematica devine proprietar al terenului.
1924 Legea nr. 1332 din 4 aprilie, publicata in MO nr. 10/11.04.1924, ratifica Decretul Regal prin care Dir. Gen. CFR, Casa Muncii a fost autorizata sa cedeze gratuit Societatii Gazeta Matematica terenul in suprafata de 250 mp situat in Calea Grivitei nr. 144 (fost 158) sector 1, pentru a servi constructiei sediului Societatii Gazeta Matematica.
1929 Societatea Gazeta Matematica organizeaza la Cluj, la initiativa si cu contributia esentiala a lui Petre Sergescu, primul Congres al Matematicienilor Romani.
1932 Societatea Gazeta Matematica organizeza la Turnul Severin, la initiativa lui Petre Sergescu, al II-lea Congres al Matematicienilor Romani. Printre participantii de peste hotare notam : P. Montel, A. Denjoy (Franta), W. Sierpinsky (Polonia).
1935 A 40-a aniversare a aparitiei Gazetei Matematice marcheaza instalarea Societatii Gazeta Matematica intr-un local special construit, situat in Calea Grivitei nr. 144 (fost 158). Momentul a fost salutat de catre membrii fondatori ai Societatii.
Societatea Gazeta Matematica, ce numara acum 274 de membrii (din care 49 profesori, 20 ofiteri si 105 ingineri) si 1800 corespondenti, dar numai 282 abonamente, infiinteaza Biblioteca Societatii Gazeta Matematica.
1939 In Biblioteca Gazetei Matematice se publica traducerea in limba romana a lucrarii lui Euclid "Elementele", de V. Marian, profesor la Facultatea de Stiinte din Cluj.
1945 Al III-lea Congres al Matematicienilor Romani tinut la Bucuresti este dedicat jubileului Gazetei Matematice.
1946 Testamentul lui Ion Ionescu.
1949 Prin unificarea Societatii Gazeta Matematica cu Societatea Romana de Stiinte ia nastere Societatea de Stiinte Matematice si Fizice din Romania, care mosteneste pe baza unui nou statut patrimoniul celor doua societati. Presedintele acestei noi societati este acad. Gr. C. Moisil. Societatea de Stiinte Matematice si Fizice din Romania organizeza Olimpiada Nationala de Matematica cu sprijinul financiar al statului, in trei etape : locala, judeteana, nationala, preluand traditia concursurilor anuale ale Gazetei Matemaice, care nu aveau o extindere nationala.
1950 Statul preia abuziv si prin violenta, fara titlu sau vreo alta formalitate imobilele Societatii Gazeta Matematica respectiv Casa Societatii Gazeta Matematica din Calea Grivitei 144 si Casa de citire Ion N. Ionescu din str. Rasuri nr. 25. Prin acest "act de cultura" s-a distrus fizic Biblioteca Societatii Gazeta Matematica.
1955 Dupa pregatiri de cinci ani in care redactia Gazetei Matematice revine la stadiul normal (intre 1950-1952 functioneaza pe Bd. 6 martie nr. 69, 1952-1954 Str. Dionisie Lupu, iar in vara lui 1954 in Str. Spiru Haret nr. 6), reuseste sa ocupe doua camere in localul Facultatii de Matematica din Str. Academiei 14
1956 Societatea de Stiinte Matematice si Fizice din Romania organizeaza al V-lea Congres al Matematicienilor Romani iar o concluzie notabila este propunerea de a organiza o Olimpiada Internationala de Matematica. Aceasta idee primeste sprijinul ministrului educatiei acad. Ilie Murgulescu.
1978 Societatea de Stiinte Matematice si Fizice din Romania organizeaza a XX-a Olimpiada Internationala de Matematica.
1995 Centenarul Gazetei Matematice.

Conducerea Societăţii de Ştiinţe Matematice din România

MEMBRII BIROULUI CONSILIULUI S.S.M.R.

alesi in Sedinta Consiliului S. S. M. R. din 17 ianuarie 2004

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Functia

1

Dorin Popescu

Presedinte

2

Mircea Becheanu

Prim vicepresedinte

3

Ioan Tomescu

Vicepresedinte

4

Paul Radovici-Marculescu

Vicepresedinte

5

Mircea Trifu

Secretar general

6

Nicolae Sanda

Secretar general adjunct

7

Dan Branzei

Membru

8

Marcel Tena

Membru

9

Radu Gologan

Membru

10

Andrei Vernescu

Membru

11

Vasile Berinde

Membru

12

Constantin Niculescu

Membru

13

Eugen Paltanea

Membru

14

Gheorghe Andrei

Membru


Sinopsis al personalitatilor care au condus SSMR

Conducerea Societatii de Stiinte Matematice din Romania de la inceputuri si pana in 1999

Conform prevederilor Statutului Societatii Gazeta Matematica, de-a lungul perioadei 1910-1949, aceasta a fost administrata si reprezentata de catre o delegatie alcatuita din trei persoane : 2 membri si casierul Societatii. Delegatia avea raspunderea bunului mers al Societatii si administrarea averii ei.

Adunarea care a hotarat constituirea Societatii de Stiinte Matematice si Fizice, din 30 mai 1949, a dat mandat de conducere unui "consiliu central provizoriu" ca apoi, prin statutul votat la 9 septembrie 1949, sa stabileasca Congresul ca organ superior. Intre doua congrese, conducerea era asigurata de Consiliul Central ales de Congres, care-si exercita conducerea prin Adunarea Generala; pentru asigurarea conducerii intre doua Adunari Generale se alegea un Comitete din 5-12 membri. Pentru rezolvarea lucrarilor curente, Consiliul Central desemna un Birou, compus din: presedinte, un secretar general, doi secretari si un numar de membri. Congresul Societatii si Adunarile Generale aveau misiunea sa aleaga si cate o comisie de cenzori formata din trei cenzori titulari si trei cenzori supleanti.

Asadar, conducerea Societatii de Stiinte Matematice si Fizice, pe perioade, a fost urmatoarea:

1949-1973 acad. Grigore C. Moisil presedinte;
1949-1964 acad. Caius Iacob vicepresedinte
1949-1964 prof. univ. Andrei Popovici vicepresedinte
1954-1964 conf. univ. Tiberiu Roman secretar general

Din 1964, de la revenirea la S.S.M.R. si pana in 1999, conducerea acesteia a fost urmatoarea:

1964-1973 acad. Grigore C. Moisil presedinte
1973-1995 acad. Nicolae Teodorescu presedinte
1964-1993 acad. Caius Iacob vicepresedinte
1964-1973 acad. Gheorghe Mihoc vicepresedinte
1964-1965 conf. univ. Tiberiu Roman secretar general
1965-1968 prof. Gheorghe Rizescu secretar general
1968-1974 prof. Constantin Ottescu secretar general
1974-1976 conf. univ. Stelian Turbatu secretar general
1976-1995 conf. univ. Bucur Ionescu secretar general
din 1995 acad. Petre Mocanu presedinte
din 1995 conf. univ. Mircea Becheanu prim vicepresedinte
din 1995 prof. univ. Ioan Tomescu vicepresedinte
din 1995 prof. univ. Ion D. Ion vicepresedinte
1995-1997 prof. Marcel Chirita secretar general
din 1997 prof. Florin Diac secretar general


[1] La Conferinta Nationala a S.S.M.R., decembrie 1995, acad. N. Teodorescu a fost ales presedinte de onoare pe viata.

Membrii Biroului S.S.M.R.:

prof. univ. Dan Branzei
conf. univ. Laurentiu Panaitopol
conf. univ. Bucur B. Ionescu
prof. Adrian Ghioca
prof. Gheorghe Andrei
prof. Marcel Chirita
prof. Marcel Tena

Membri supleanti:

lect. univ. Dorel Mihet
prof. Alexandru Constantinescu
prof. Mihai Miculita

Membrii Consiliului S.S.M.R.:

1. Acu Dumitru, Sibiu 44. Kolumban Iosif, Cluj
2. Albu Toma, Bucuresti 45. Ligor Ion, Bucuresti
3. Andrei Gheorghe, Constanta 46. Marchitan Gheorghe, Suceava
4. Apostol Constantin, Buzau 47. Maierean Dumitru, Bistrita
5. Arsinte Vasile, Mangalia 48. Megan Mihail, Timis
6. Avadanei Neculai, Neamt 49. Miculita Mihai, Bihor
7. Banea Horea, Brasov 50. Mihet Dorel, Timis
8. Batinetu-Giurgiu Maria, Bucuresti 51. Miu Nicolae, Dolj
9. Becheanu Mircea, Bucuresti 52. Mocanu Petru, Cluj
10. Berceanu Cornel, Bacau 53. Nastasescu C-tin, Bucuresti
11. Berci Ion, Maramures 54. Neacsu Mihail, Caras Severin
12. Berinde Vasile, Maramures 55. Nechita Vasile, Iasi
13. Blaga Alexandru, Satu Mare 56. Negrea Nicodim, Hunedoara
14. Bodea Gheorghe, Buzau 57. Negulescu Dan, Braila
15. Branzei Dan, Iasi 58. Nica Tanase, Prahova
16. Burtea Marius, Teleorman 59. Nicolae Teodorescu, Bucuresti
17. Buzdugan Eduard, Olt 60. Noana Cornel, Vrancea
18. Chebici Iaroslav, Bucuresti 61. Nita Constantin, Bucuresti
19. Chesca Ion, Calarasi 62. Olaru Elefterie, Galati
20. Chiriac Ion, Galati 63. Paltanea Eugen, Brasov
21. Chiriac Mihail, Olt 64. Panaitopol Laurentiu, Bucuresti
22. Chirita Marcel, Bucuresti 65. Patrascoiu C-tin, Mehedinti
23. Chitescu Ion, Bucuresti 66. Pavelescu Nicolae, Valcea
24. Cobarzan Constantin, Salaj 67. Ples Gheorghe, Bistrita
25. Constantinescu Dragos, Valcea 68. Popescu Olimpia, Prahova
26. Constantinescu Al., Bucuresti 69. Popescu Marian, Dambovita
27. Cornea Iustin, Arad 70. Popovici Rodica, Vaslui
28. Cotfas Traian, Covasna 71. Puican Florea, Valcea
29. Diac Florin, Bucuresti 72. Radovici Paul, Arges
30. Dinca Alexandru, Dolj 73. Radu Ion, Bacau
31. Dobra Vasilica, Arges 74. Rogai Elifterie, Bucuresti
32. Dumitru Costica, Ialomita 75. Sahagia Viorel, Mehedinti
33. Dumitru Mihalea, Tulcea 76. Sanda Nicolae, Bistrita
34. Fianu Mircea, Bucuresti 77. Simion Sorin, Arges
35. Funduianu Alexandru, Botosani 78. Stefanescu Mirela, Constanta
36. Gaiu Laurentiu, Bucuresti 79. Tarnu Constantin, Sibiu
37. Georgescu Horia, Bucuresti 80. Tomescu Ioan, Bucuresti
38. Ghioca Adrian, Prahova 81. Trifon Ionel, Alba
39. Harabor Constantin, Bucuresti 82. Tudor Ion, Giurgiu
40. Hoara Oratiu, Arad 83. Tuduce Florin, Salaj
41. Ion. D. Ion, Bucuresti 84. Vraciu George, Dolj
42. Ionescu B. Bucur, Bucuresti 85. Radu Dan, Red. sef G.M.A
43. Kadar Stefan, Maramures 86. Tena Marcel, Red. sef G.M.B

Comisia de Cenzori:

Dumitru Batinetu-Giurgiu
Daniel Grigorescu
Ion Sandru

Supleanti:

Elena Badila
Dafina Anghel